Aftermath

Trebuie să fiu mai exact, pentru că titlul de Aftermath este unul foarte folosit (deh, lipsă de inspirație), aici este vorba de un film din 2021 lansat pe Netflix, un fel de thriller supranatural cu o casă bântuită.

Natalie (Ashley Greene) și Kevin (Shawn Ashmore) sunt un cuplu cu destule probleme maritale, ea a dat cu ghiocelu-n primăvara altuia în timp ce el este prea încăpățânat să accepte că nu-i mai pute gura soției a miasme seminale străine.

Pentru a-și salva mariajul, ce plan inteligent concep? Hai să ne luăm o casă nouă!!! Zis și făcut. Doar că este una în care un alt cuplu și-a zburat creierii pe toți pereții că doar ce poate fi mai cathartic pentru certificatul nostru de căsătorie decât să locuim într-o casă în care a avut loc o tragedie conjugală înfiorătoare? Și nu este ca și cum n-ar fi știut ce s-a petrecut acolo, se mută din proprie inițiativă în ciuda acestor informații.

Și apoi încep să se petreacă evenimente suspecte, sinistre, surprinzătoare și sperietoare pentru cei doi amorezați care se screm să reînvie flacăra pasiunii.

Mda, ce să zic? Filmul este foarte ieftin și prost încropit. Nu neapărat în ceea ce privește miezul narativ, structura de rezistență, ci din punct de vedere al celorlalte aspecte.

Actorii sunt execrabili în rol, el (care a mai prins ceva replici prin franciza X-Men) se comportă de parcă a fost pedepsit să apară în film, iar ea (cel mai notabil rol a fost unul secundar în saga Twilight) atrage privirile doar asupra nasului decupat estetic de chirurg.

Filmul nu aduce nimic nou în peisajul producțiilor cu case bântuite, ba chiar seamănă foarte mult cu o altă peliculă al cărui nume va rămâne secret, că altfel v-aș spulbera misterul și este făcut probabil într-un weekend pentru că nivelul calitativ al realizării tehnice este unul de amator.

Cameramanul a folosit un filtru care îi imprimă o senzație de telenovelă ieftină, de după amiază pe Kanal D, iar partea audio este catastrofală, toate personajele filmate din spate care vorbesc stau ca stana de piatră, se aud cuvinte, dar nu se mișcă  nimic în zona mandibulară, măcar să se mimeze vorbitul.

Și știți ce mă enervează? Că în ciuda banalității poveștii, Aftermath este enigmatic, nu ți se explică nimic, nu știi ce se întâmplă cu exactitate, bănui ceva, că nu este chiar atât de misterios, dar nu știi dacă ai sau nu dreptate. Sunt câteva momente tensionate, chiar terifiante aș putea spune, care m-au luat prin surprindere.

Din nefericire, scenariul este tâmp, creează niște situații halucinant de prostești în care personajele nu reacționează deloc coerent și se petrec evenimente cu consecințe dezastruoase care în scena următoare sunt tratate ca și cum nu s-ar fi întâmplat, fiind șterse subit din memorie. Și toată lumea pare incapabilă să își facă treaba sau să gândească logic în vederea luării unor decizii simple.

Are și câteva dezvăluiri care par interesante la prima vedere, dar apoi te prinzi că nu au sens în contextul dat, iar partea de horror este ca și inexistentă, se recurge la clișee pe care nu mă mai obosesc să le enumăr, le știți și voi.

Sunt aproape 2 ore de film în care elementul predominant este plictiseala însoțită de palme date peste frunte la jocul actoricesc ce nici în filme XXX nu ar fi fost acceptat și la scenariul pe care nici măcar cel mai prost politician autohton nu l-ar plagia să-și facă teza-n literatură.

Nu-i cel mai groaznic al anului, dar Aftermath nu merită mai mult de 3 mingi de tenis.

Mai bine urmăriți Aftermath-ul polonez sau pe cel cu Arnold Schwarzenegger.

1.5 out of 5 stars (1,5 / 5)

Trailer:

Link IMDB

About admin

Check Also

The digital hunter

Nu căutați The digital hunter pe IMDB, că nu veți da de el pe acolo, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *