Ashfall

Ashfall a apărut de ceva vreme pe inundațiile autohtone, dar cu greu a ieșit și o subtitrare în engleză nefăcută de vreun Dorel analfabet, așa că abia acum m-am putut delecta cu un disaster-movie made in South Korea. Sau cel puțin așa am crezut.

În centrul filmului se află năbădăiosul munte Baekdu de care am auzit inițial în The brotherhood of war, care acum stă să bubuie și să spulbere jumătate din Coreea.

Cum se întâmplă în asemenea filme, soarta națiunii cade în mâinile câtorva oameni care fac o echipă în vederea îndeplinirii unui plan îndrăzneț conceput de un om de știință jucat de Dong-seok Ma, mișto actor (Along with the gods: The two worlds , Along with the gods 2: The last 49 days, Train to Busan, Veteran, The gangster, the cop, the devil) dar care nu a fost băgat în seamă până acum, fiind luat la mișto când avertiza comunitatea seismologilor cu privire la pericolul care plana asupra țării.

Așa că Jo In-Chang, un genist de meserie, trebuie să se înhame la o misiune aproape imposibilă care îl pune să facă fix pe dos față de ceea ce a învățat, adică să detoneze o bombă, nu să o dezamorseze. Pentru asta trebuie să dea o fuguță incognito în Coreea de Nord pentru a sălta fără acte legale niscai plutoniu ce zace prin niște bombe nucleare bine dosite. Drăcia face ca aceste bombe să fie căutate de foarte multă lume, de zici că sunt niște pițipoance ce tocmai s-au lepădat de bolile venerice și sunt ca noi de scos pe piață.

Americanii, chinezii și nord-coreenii intră pe fir și toată lumea vrea să înhațe bombele.

Din păcate, Ashfall este mincinos în marketing pentru că este prezentat ca un disaster-movie dar, în realitate, muntele Baekdu cade pe plan secund și este doar o găselniță de a împinge povestea spre punctul culminant.

De fapt, Ashfall este o acțiune destul de decentă în care, din când în când, scenariștii își mai amintesc că trebuie să arunce și câteva scene cu dezastre, nu multe, că-s scumpe de produs, dar suficiente cât să ne poată păcăli că este un film cu erupții și devastări la scară largă.

Nu-s decât vreo 2 scene din astea epice, demne de renumele unui disaster-movie, începe ca în 2012, cu o lungă scenă cu mașina făcându-și cu greu loc printre clădirile ce cad ca popicele, și apoi mai este una pe la mijloc ce aduce oarecum de The day after tomorrow. Dar cam atât.

În rest, Ashfall se concentrează pe echipa de soldați, cam tăntălăi și lipsiți de experiență, care trebuie să pună mâna pe plutoniu deși expertiza lor nu ține deloc de domeniul trasului cu arma și aruncatului cu grenada.

Filmul este mai amuzant decât ar trebui, ăștia care sunt trimiși în misiune se cam împiedică la fiecare pas, bașca avem și o relație de ură-dragoste între două personaje contradictorii care se află într-o permanentă ciorovăială ce rezultă în câteva ipostaze ilare, dar nu prea potrivite într-un film de o asemenea anvergură.

Pe lângă sporadicele secvențe cu muntele dând câte un pârț monstruos cu efecte distrugătoare, acțiunea din Ashfall se rezumă la diferite bătălii între forțele opozante ce vizează înhățarea armelor nucleare. Nu este nimic special, ci banalele pac-pac-uri militare și ciocniri de vehicule agabaritice.

Măcar sunt meseriașe efectele speciale în rarele momente care aduc a disaster-movie, filmul având, pentru scurt timp, tot ce mi-aș dori de la o asemenea producție.

Dar povestea în sine este clișeică, greu de înghițit din cauza absurdității planului iscodit, plin de baliverne științifice aruncate la grămadă care nu au niciun sens, cu clasicele momente dramatice pe care le anticipezi mai bine decât ghicesc meteorologii când va ploua, mai lipsea un câine în pericol și rețeta era completă.

În film l-am regăsit pe Byung-hun Lee din The magnificent seven (varianta americană) și Terminator: Genisys într-unul din rolurile principale și a fost decent, nici nu l-a pus la mari încercări scenariul cam insipid, fără mari zvârcoliri intrinseci și axat doar pe păruială armată.

Aveam așteptări mult mai mari de la Ashfall, mai ales că este un film sud-coreean și mai văzusem din acest gen excelentele Pandora și The tower, dar se pare că aici m-au păcălit cu trailerul, cele mai impunătoare scene din film sunt dezvăluite în el și Ashfall nu m-a mai surprins cu nimic urmărindu-l.

Nu-i un film chiar de lepădat, dar departe de ceea ce îmi imaginasem, putea fi un film de acțiune foarte reușit dacă se renunța la premisa cu erupția iminentă a vulcanului și îl vindeau pur și simplu ca pe-o peliculă de acțiune ce are și niște vagi fărâme de Face/Off prin el.

Nu vreau să fac pagube prea mari, așa că nu cutremur scara Richter prea mult, doar cu un 6 și așa îmi pare rău de film, ce nu vă imaginați, așteptam să fie disaster-movie-ul anului 2020, dar n-a fost să fie.

3 out of 5 stars (3 / 5)

Trailer:

Link IMDB

Link RottenTomatoes

Facebook Comments

About admin

Check Also

Nesokrushimyy

M-a lovit cheful de filme cu tancuri și dădui peste rusnacul Nesokrushimyy (Tankers sau Indestructible), …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *