Bad boys for life

Iată că partea a treia a seriei Bad boys a apărut în sfârșit, Bad Boys for life, acum câțiva ani nu credeam că o să mai apară, prea multe tergiversări din toate părțile, ba nu avea Will Smith timp, ba Martin Lawrence era prea gras.

Însă cei doi s-au reunit pentru un film care se folosește la greu de sintagma One last time, specifică filmelor care se pretează la a încălca acest Pentru ultima oară.

După mulți ani de parteneriat în slujba poliției, cei doi copoi șmecheri, suavul Mike (Will Smith – Spies in disguise, Aladdin, Gemini man, Suicide squad, Bright) și familistul Marcus (Martin Lawrence) se văd trecuți pe linia a doua, considerați perimați și îmbătrâniți, fiind înlocuiți de o nouă echipă de polițiști, tineri, moderni, doldora de tehnologie care nu se bazează pe pumni și dărâmat de uși.

Dar o amenințare din trecutul îndepărtat al lui Mike își scoate la iveală capul urât și cei doi sunt nevoiți să-și unească forțele cu puștii noi pentru a contracara un adversar încă necunoscut, dar al dracului de periculos.

Filmul merge în mod clar  pe nostalgie la greu, nici măcar nu încearcă să ascundă asta, dar și-a atins scopul. Ori de câte ori pornea melodia Bad boys mă lua cu furnicături. Acum mi-a rămas înțepenită în minte piesa. Eh, ce vremuri!

Dar producția nu se bazează doar pe amintiri din copilărie, scenariul este, spre surprinderea mea, neașteptat de bun pentru un asemenea film. A avut câteva secvențe (nu zic câte, să nu le așteptați în timpul filmului) care m-au luat pe sus pentru că nu credeam că este capabil de așa ceva un astfel de film ce se vrea lejer și comic. Plus de asta, am avut parte și de un cameo atât surprinzător, cât și un pic zeflemitor. Bine, cine se uită pe IMDB la distribuție primește spoilere, eu habar nu aveam.

Un alt aspect pe care nu l-am anticipat este acela că filmu-i destul de emoționant. Și nu glumesc, anumite scene ajutate și de câteva replici și monologuri sentimentale pot genera niște fâlfâiri pe la gene.

Sunt multe chestii care m-au surprins la film, asta și pentru că am intrat la el așteptând un gunoi monumental specific lunii ianuarie.

Acum să mă concentrez pe elementele specifice seriei Bad boys care au făcut cele două filme anterioare să iasă în evidență.

După ce am trecut peste șocul cauzat de diferența fizică dintre cei doi actori, Will Smith arătând la fel ca în tinerețe, în timp ce Martin Lawrence părea ca a mai înghițit încă un Martin Lawrence, am fost captivat de chimia perfecta dintre cei doi care s-a păstrat ca în tinerețea lor și schimburile de replici, deși fac parte din vechea generație, sunt delicioase și m-au uns la suflet deși nu aduc nimic ieșit din comun, dar modul în care cei doi interacționează și își aruncă priviri acide și jigniri sarcastice le ridică la alt nivel. Se și exagerează în anumite momente, când numai de glume nu ar trebui să le ardă, dar per ansamblu, am regăsit parfumul ultimei decade a mileniului trecut în liniile de dialog.

Filmul are un protagonist negativ care intră în eșalonul rarefiat al răufăcătorilor umani pe care îi înțelegi în misiunea lor, dar care îți și provoacă repulsie. Motivele sunt pur personale și asta transformă un antagonist dintr-un clișeu ambulant cu bocanci de iarnă într-o amenințare reală.

Durează un pic până se încălzește, cam ca oasele actorilor mai bătrâni cu jumătate de deceniu, dar odată pornite motoarele filmul nu ia pauză. Este R și se folosește din plin de el, pe lângă multiplele cuvinte obscene, avem parte și de violență grafică, lucru ce nu regăseam în primele 2 filme care, deși au avut același rating, mi s-au părut mai cuminți.

Bad boys for life nu este regizat de Michael Bay și se simte. Deși nu este foarte multă acțiune în film, cea care este prezentă nu este una extravagantă, care să-ți transforme ochii în ventilatoare. Se mai sare calul pe alocuri, dar per ansamblu este cât de cât credibilă. Nu avem parte nici de bubuielile pantagruelice specifice bayhemului, nici de reclamele nerușinate la anumite produse, dar sunt câteva scene de slowmotion și unghiuri de filmare reminiscente ale stilului adoptat de primele filme.

Efectele speciale nu-s cele mai reușite, sunt momente în care ecranul verde este mai mult decât evident, părând a treia roată de la motocicletă, la fel și dublurile celor 2 actori, nu prea s-au chinuit să ascundă faptul că nu ei erau cei care se aruncau în gol după clădiri. Deja tehnica înlocuirii feței cu alta devine banală în realizarea filmelor.

Nu am idee cine-s cei 2 regizori, daca îi văd în viața reală aș trece strada cu viteza unui ghepard pentru că arată mai mult a gangsteri în devenire decât a regizori, dar asta arată ce mult pot înșela aparențele. Dar au făcut o treabă decentă. Se putea mai bine? Clar că da, mai ales pe partea tehnică și audio (eternele nesincronizări audio și rateuri la efectele speciale), dar în rest mari probleme nu am găsit cu filmul.

Nu știu dacă vorbește adolescentul din mine și de asta sunt mai blând, și chiar dacă filmul nu se duce spre acțiunea pe care o voiam, în schimb, scenariul bun, da, nu mi-e rușine să o spun, mi s-a părut bun, cuplat cu valurile de nostalgie care inundau ecranul în toate colțurile și coroborate cu duo-ul încă proaspăt Will Smith – Martin Lawrence, mă fac să îi dau lui Bad boys for life un 8, deși poate peste câteva zile o sa îmi dau seama că am exagerat. Sau poate nu.

4 out of 5 stars (4 / 5)

Trailer:

Link IMDB

Link RottenTomatoes

Facebook Comments

About admin

Check Also

Earth and blood

Earth and blood a fost răspunsul lui Netflix la o plictiseală de-a mea, n-aveam ce …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *