Beyond the limits

Am căutat Beyond the limits de mi-a ieșit părul din urechi și tot nu l-am găsit pe la furnizorii mei de nădejde. Dar cum eram chitit să-l revăd pentru că-mi aminteam că m-a lăsat cu sechele prin tinerețe, am apelat la vechea colecție de CD-uri din pod și am dat de el.

Filmul este scris și regizat de neamțul Olaf Ittenbach, specialist în acest gen de producții și de asta nu am dat de el, fiind mult prea obscur.

Dar gata cu peripețiile mele în a pune ochii din nou pe Beyond the limits, să vedem cu ce frăgezește interesul acest film.

Se poate spune că Beyond the limits este un film flashback pentru că nimic nu se întâmplă în prezent, ci doar se povestește.

O cucoană jurnalist ajunge la cimitir, vie desigur, pentru a-l intervieva pe cel care se ocupă de bunăstarea celor care își zac somnul de veci.

Nu o să vă deranjez cu amănunte inutile precum nume de personaje că oricum nu avem timp la dispoziție de a ne atașa de ele.

Așadar, cei doi se pun pe taclale și gardianul fantomelor îngropate ne încântă cu două povești ce sunt separate temporal de sute de ani, dar care se învârt în jurul punctului central al filmului, un artefact mistic, o inimă eternă cu puteri mistice inimaginabile.

Prima istorisire se petrece în timpul prezent și are loc într-o singură încăpere în care niște descreierați își fac de cap, răzbunând moartea unei rățoite botaniste cu un botic ca o baliză de semnalizare ce ar putea să te pupe din camera alăturată, iar povestirea secundă ne duce în Evul Mediu, prin secolul 15, unde se ducea o luptă cruntă împotriva așa-zisei erezii, când biserica ucidea fără discernământ pe orice nu știa Tatăl Nostru sau se închina la alți idoli închipuiți.

Durează până se pune pe roate filmul, dar și când își fac apariția măcelarii de serviciu, trebuie stomac tare și rezistent pentru simfonia eviscerărilor care ne oripilează pe toate orificiile pentru că Olaf Ittenbach nu s-o pricepe el la multe ca regizor, dar știe cum să împroaște ecranul cu groază scârboasă.

Beyond the limits este brutal și exagerat de violent, chiar dement aș putea spune, ca toate filmele neamțului pe care l-aș trimite preventiv la un control psihologic pentru că este prea atras de scene dezagreabile.

Întreg filmul este un festival macabru de sânge abundent și torturi care de care mai abominabile, de la capete spulberate până la intestine plecate într-o călătorie externă, de la ferăstraie care hăcuiesc membre până la sfârtecări de gâturi, de la tras pe roată până la baroase înfipte bine-n scăfârlie, filmul nu are greață în a ne prezenta cu lux de amănunte cele mai terifiante modalități de a ucide un om.

Efectele sunt cât de cât decente, deși se vede clar în anumite secvențe că este vorba de manechine și nu de oameni, dar filmul este făcut pe buget auster, lucru evident și prin prezența celor mai necunoscuți actori din istorie. De aici vine și actoria jenantă, dezarmant de slabă, sub orice critică.

Un mare plus pentru film ar fi imprevizibilitatea, nu are rost să devii fanul vreunui personaj că nu știi cum sucombă brusc, pe nepusă masă, aici scenaristul m-a perpelit serios prin incertitudinea sorții majorității personajelor.

Parcă acum nu a mai avut același impact asupra mea, dar tot rămâne un film dezgustător în sensul dorit de subsemnatul.

Beyond the limits (rebotezat The day the dead walked) este departe de a fi un film bun, este doar o producție de nișă, un slasher smintit în care scopul principal este depășirea recordului de membre tăiate și metode de tortură mai diverse decât la Guantanamo.

Și, în mare parte, îi reușește ce și-a propus, la final am rămas cu un gust amar de sânge-n gură și un bleah/yuck pe buze, Beyond the limits fiind un maraton de omoruri sângeroase, sociopate, imaginative și foarte grafice, dar nici eu nu pot să trec cu vederea peste actoria ridicol de abisală și povestea deloc specială care trag în jos nota finală pe care o proptesc în 6 piroane.

Dar dacă vrei să scapi de soacră să nu te mai viziteze în veci, bagă-i filmul ăsta și spune-i că este unul religios (ceea ce nu e o minciună). Cu siguranță îți va sparge tavanul ambalând mătură să zboare cât mai repede de acolo.

3 out of 5 stars (3 / 5)

Link IMDB

Link RottenTomatoes

Facebook Comments

About admin

Check Also

Friday the 13th

Este vineri, este 13 (noiembrie 2020) așa că hai cu Friday the 13th, să mai …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *