Casino Royale

În 2006 în franciza James Bond lua naștere o nouă eră odată cu apariția lui Casino Royale. Daniel Craig (Logan lucky) îi lua locul lui Pierce Brosnan și pornea o serie de 5 filme ce se va întinde pe 15 ani.

Nu dezbat care-i cel mai „șmecherainen‟ James Bond, ci îmi înfig ghearele în Casino Royale, un film care ni-l prezintă pe eternul Bond, James Bond, de data asta la începuturile lui în ceea ce privește titulatura de Double 0.

Abia uns 007, James Bond își face de cap prin Uganda la prima lui misiune, într-un stil total necaracteristic unui spion care ar trebui să fie ca salariul românesc a doua zi de la chenzină, adică nevăzut.

Reușește să-i zburlească penele venerabilei M (Judi Dench – Victoria & Abdul) care-l beștelește așa, mai parental, că se vede că îl are la suflet. Dar al nostru fante nu prea bagă la cap sfaturile pertinente și în loc să plece cu capul spășit, ego-ul prea mare îl determină să pornească o misiune solo periculoasă de a-l pune cu botul pe labe pe un bancher din ăsta baștan, care nu se bagă la banii oamenilor normali, ci la cei ai dictatorilor care-și cară gologanii cu camioanele.

Astfel, James Bond se perindă globetrotterist pe tot mapamodul în încercarea lui de a o da parte-n parte cu Le Chiffre (Mads Mikkelsen – Retfærdighedens ryttere).

Regizat de Martin Campbell (The protege), Casino Royale și-a câștigat pe bună dreptate titulatura de unul dintre cele mai bune filme James Bond. Aici unul din marile avantaje ale producției este avansul tehnologic care i-a permis să redea cu mare succes diversele scene falnice de acțiune flamboiantă care în filmele anterioare, chiar și în cele cu Pierce Brosnan, arătau tare îmbătrânite.

Povestea nu iese din tiparele cu care ne-a obișnuit James Bond care are de înfruntat un inamic ce posedă un defect fizic (un laitmotiv de-a lungul francizei), dar care nu-i deloc un fitecine de două parale.

Nu lipsesc, evident, locațiile fastuoase, femeile frumoase (se pot inversa fără probleme epitetele), mașinile rapide, costumele elegante, Casino Royale fiind un film rafinat din aceste puncte de vedere.

Se observă, însă, că Daniel Craig este la începuturi în Armani-ul lui James Bond, nu are încă acea carismă și suavitate pe care le emanau alde Roger Moore sau Sean Connery, este mai butucănos, mai neșlefuit, ca un mineral carbonic ce așteaptă să fie presat într-un diamant. Este diferit de iterațiile anterioare, dar nu pot spune că mi-a displăcut acest rol oarecum diferit. Oricum, efectul rămâne același, femeile-i cad la picioare, bărbații ar vrea să-i taie picioarele.

Ce mi-a plăcut foarte mult la Casino Royale este scenariul bine lucrat, care combină maiestuos secvențele de acțiune nebunească, a la Mission impossible, cu cele de tensiune pură în care nu se întâmplă nimic ieșit din comun, dar ești invadat de un torent de adrenalină ce cu greu poate fi stăpânit.

De la secvența de free running din Uganda, care-ți taie respirația prin mișcarea frenetică la care asistăm și ne dă cu vertige-ul pe la cerebel, până la celebra scenă de poker cu mize de zeci de milioane de dolărei, Casino Royale ne poartă într-o călătorie plină de peripeții mai ceva ca un rollercoaster căruia stau să îi cadă șuruburile ruginite.

Acțiunea este un pic mai brutală decât anticipam, Bond iese destul de șifonat din diversele altercații în care se regăsește din vina lui, iar acțiunea nu este deloc caricaturală, cum ajunsese ultimul film cu Pierce Brosnan.

Filmul emană o senzație de realism, în ciuda tuturor giumbușlucurilor primejdioase la care se dedau personajele, în speță James Bond, care n-are stare nici să-și lege șireturile, imaginea este una panoramică, te lasă să te delectezi pe îndelete cu întreaga scenă, nu te ia cu amețeala din cauza tăieturilor multe și rapide, fiind o peliculă la care „pui botul‟, nefiind nimic exagerat din cale afară încât să devină ridicol. N-ai ce să comentezi la modul în care filmul este editat, arată senzațional chiar și acum, la 15 ani de la lansare, și asta în mare măsură datorită locațiilor reale și apelării pe cât mai puțin posibil la CGI.

Bine, nu vă puneți acum să faceți socoteli la jocul de poker, că vă dă cu minus, neieșind deloc socotelile mizelor sau modul în care se desfășoară partida, acolo pe cât de densă este atmosfera în senzații tari, pe atât de generatoare de întrebări este cu privire la partida de poker imaginată.

Am simțit lipsa gadgeturilor specifice seriei, James Bond nu are prea multe jucării sofisticate, poate și pentru că încă este un răcan într-ale lui 00, dar aș fi dorit prezența unor giuvaere tehnologizate care să-și dovedească utilitatea în momente critice. Dar am înțeles direcția luată de Casino Royale, s-a concentrat mai mult pe poveste și personaje decât de sofisticăreli high-tech.

De asemenea, pot spune că m-a dezumflat un pic previzibilitatea filmului, nu pentru că îl mai văzusem, ci pentru că povestea în sine nu are nimic ieșit din comun, este clișeică, bine realizată, dar clișeică. Însă are toate ingredientele demne de un film Bond, acțiune furibundă, femei de stă limba (ceasului) în loc, locații extravagante, opulență a la petrodolari și un personaj emblematic care pare că nu se demodează nici după atâtea decenii de fermecat spectatorii, care împunge tot ce prinde în calea lui, fie derbedei cu aere de preamărire, fie domnițe aflate la ananghie care așteaptă un Făt-Frumos.

Deși total diferit în interpretare, Daniel Craig (Knives out), cu ochii lui de un albastru pătrunzător, aduce pe ecrane un James Bond ce are mai multă răutate în el, pierde din carismă, dar câștigă la capitolul macho brut.

Actorii aflați în umbra lui Bond își fac treaba excelent, de Mads Mikkelsen (Rogue One) n-am cum să zic ceva de rău indiferent ce rol joacă, este un monument de actorie, încă n-am văzut rol în care să nu-mi placă, iar Eva Green (Dumbo) ca Vesper Lynd parcă joacă două roluri într-unul, are atât material de noră de prezentat mamei catolice, cât și stofă de vulpe sexy care ar face ravagii la palatul lui Hugh Hefner.

Casino Royale este un start excelent în cariera lui Daniel Craig ca James Bond, are câteva minusuri mici, dar per ansamblu este un film distractiv din cale afară, care are de toate pentru toți, de aceea eu mă înclin în fața lui și strig „raise‟ pentru a 9-a oară.

4.5 out of 5 stars (4,5 / 5)

Link IMDB

Link RottenTomatoes

About admin

Check Also

I.S.S.

I.S.S.

I.S.S. este unul dintre primele filme lansate la Hollywood la început de 2024. Și are …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *