Delhi belly

Nu știu de ce tot a început să-mi apară la recomandări Delhi belly, dar dacă tot mi s-a oprit butonul pe acest film, ce vaca mă-sii, hai să-l văd.

Delhi belly este pentru India cam ce a fost Sex is zero pentru Coreea de Sud sau Holy goalie pentru Spania, adică o încercare de comedie ireverențioasă, a la American pie, deși aici aduce mai mult a The hangover, dar fără prea multe dume sexuale.

Protagoniști sunt 3 prieteni, nu, nu cei din 3 idiots, deși ăștia sunt idioți de dau în gropi. Tashi, Arup și Nitin sunt 3 ciumpalaci, delăsători, leneși, care trăiesc claie peste grămadă într-o locuință infectă, fără niciun confort. Nu știu prin ce minune dumnezeiască, cadou nesperat de la Krishna, unul dintre ei, Tashi, are o frumusețe de iubită cu care stă să se însoare.

Însă, cum se întâmplă mai mereu, bărbatului de la femeie i se trage beleaua, cei trei dau de dracu în momentul în care Sonia le pasează o sarcină relativ simplă: să livreze un pachet la o destinație anume.

Dar cum ăștia sunt în cap bolovani spălați de Gange, evident că amestecă borcanele (la propriu) și declanșează o suită de evenimente nefericite care le aduce numai necazuri, de parcă nu erau destul loviți de soartă.

Ideea din Delhi belly este simplă și pe asta s-a și bazat filmul, scopul său a fost să șocheze.

Dacă era film de la Hollywood n-ar fi avut cine știe ce farmec, pentru că sunt cu duiumul asemenea producții pe acolo, dar să vezi așa ceva venind din India, pff, șoc și groază.

N-am urmărit eu prea multe filme indiene, dar în niciunul n-am auzit o spurcătură sau ceva cu tentă sexuală mai pronunțată, fie că era vorba de drame lacrimogene sau de acțiuni musculoase.

Ei bine, în Delhi belly mi s-a stricat contoarul tot încercând să număr fuck-urile, limbajul (90% în engleză, dacă nu și mai mult) fiind foarte colorat și, poate că sună discriminatoriu sau rasist, dar venind din gura unor actori indieni aceste înjurături, ele au devenit automat amuzante pentru că nu sunt obișnuit cu așa ceva.

Și asta este doar așa, ceva mai lejer, pentru că filmul pune personajele în tot felul de situații care de care mai bizare și mai grotești care generează umor din ambele categorii.

Are și poante scatologice, apelând la latura vulgară a comicului, aia de om de peșteră care râde când cineva ia o bâtă-n cap sau un rahat în nas, unele sunt de-a dreptul puerile și copilăroase, dar compensează și cu umor inteligent, bine construit, care necesită atenție pentru că unele dume au un efect de bulgăre, ce se întâmplă acum va avea influență mai târziu, unele glume fiind chiar ingenioase.

Delhi belly m-a făcut să mă simt ca în adolescență, că atunci serveam asemenea comedii vulgare și stupide, pline de umor de veceu, pe care le consideram capodopere intangibile.

Am râs pe săturate, atât datorită profanităților slobozite de personaje, dar și ca urmare a contextului special, anume că este film indian și a avut curajul să se rupă de cutumele de acolo unde un asemenea limbaj sau acte crase cu conotații evident sexuale sunt interzise mai ceva ca halitul vacii.

Sunt luate la mișto și obiceiurile din filmele indiene în ceea ce privește cântatul de-a-n pulea și, culmea, să crape glanda-n vacă, din asta chiar au ieșit 2 melodii forță, numai bune de fredonat. Ele sunt I hate you (Like I love you) și Bhaag DK Bose, la ambele refrenul îți rămâne înfipt în memorie.

Actorii fac o treabă excelentă în rolul celor 3 nătăfleți care intră în toate belelele posibile, nu îl știu decât pe Vir Das din stand-up-urile de pe Netflix și din gunoiul de film numit Mastizaade.

Știu că filmul ar trebui să fie apetisant doar pentru cefe late din cauza umorului retard, ofensator și grobian, care apelează la cel mai mic numitor comun fecalit, dar combinația asta în care s-au băgat și poante care au necesitat ceva genuflexiuni neuronale a reușit să mă amuze pe tot parcursul filmului, știam că nu ar trebui să râd la așa ceva, că apelează în special la un IQ mai aproape de parter decât de ultimul etaj, dar creierul meu a fost pe sistem: „Fuck it, azi vreau să mă amuz ca prostul‟.

Știu, știu, nu este nevoie s-o repetați, comedia este genul cel mai subiectiv, unii vor râde ca descreierații, alții vor voma considerând filmul abject, credeam că voi intra în categoria secundă, însă mister Grey Matter a decis să râdă, tocmai de asta am pregătit pentru Delhi belly 8 batoane de dinamită.

4 out of 5 stars (4 / 5)

Trailer:

Link IMDB

Link RottenTomatoes

Facebook Comments

About admin

Check Also

Luck-key

Luck-key sau Leokki este un film sud-coreean din 2016 construit în jurul premisei schimbului de …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *