Fantastic beasts and where to find them

Fantastic beasts and where to find them

3.5 Stars (3.5 / 5)

Fantastic beasts și blah, blah, nu scriu numele ăla kilometric că tocesc tastatura, ne readuce în universul Harry Potter, funcționând ca un prequel, mai degrabă un spin-off, al celebrei francize.

Nu am fost cine știe ce fan Harry Potter, așa că voi suporta cu stoicism tonele de carne făcute cadou de fanii înrăiți pentru că nu voi pune acest film pe un piedestal.

În anul 1926 un tânăr și cam împiedicat magician, Newt Scamander, tocmai și-a finalizat o excursie în urma căreia a strâns suficient material pentru o carte intitulată, bingo, fix titlul acestui film. Înainte de a se apuca de treabă, mai are o oprire de făcut în New York să achiziționeze nu știu ce animal magic, că nu m-am obosit să le rețin numele complicate.

Aici dă nas în nas cu un no-mag, adicătelea un nene obișnuit, Jacob, cu care face schimb involuntar de valize, întâlnire care declanșează toate problemele lui Newt, pentru că dacă Jacob are în valiza sa doar îmbucături delicioase de patiserie, Newt își ține în valiza lui, evident magică, toate orătăniile strânse în cursul excursiei sale, o parte din ele scapă din valiză și începe haosul.

Ehe, stați calmi, că filmul nu este atât de simplu, mai avem alte fire epice, tot în New York un consiliu de ținere în frâu a accidentelor și atacurilor magice, denumit MACUSA, este preocupat de scandalul pe care un anume Grindelwald îl provoacă pe unde pune piciorul, bașca se mai confruntă cu un Obscurus, o entitate magică devastatoare, plus de asta, nici angajații consiliului nu sunt pe meseria lor, Tina Goldstein tocmai fiind dată afară.

Această Tina dă peste Newt și Jacob, mai băgăm în mixtură și pe sora ei, Queenie, și echipa de șoc este gata, punându-se pe căutat și recuperat animalele magice în timp ce consiliul îl însărcinează pe Percival Graves cu identificarea și neutralizarea acestui Obscurus.

Ajunge, că deja m-am pierdut eu în atâtea detalii și abia am văzut filmul, darămite voi.

Fantastic beasts este exact ce vă așteptați să fie, un film plin de magie, cu o poveste îmbârligată generată de multiplele fire epice pentru că trebuie să pună niște cărămizi la baza noii francize care ne dă târcoale și se pierde la un moment dat printre atâtea piese aflate în mișcare.

Este un pic prea lung, sunt câteva scene inutile care nu aduc ceva productiv în poveste, în alte scene se prelungesc aiurea niște secvențe până la granița plictiselii, te mai năucesc și cu fel de fel de denumiri complicate care pentru un non-fan Harry Potter nu au absolut nici o relevanță, să mă screm și tot nu pot să îmi aduc aminte numele vreunui animal din film, la final nu prea înțelegi mare lucru din ce s-a întâmplat cu povestea secundară, nah, nu trebuie să mai luăm bilete și pentru următoarele unșpemii de continuări?, dar per total, filmul este unul distractiv.

Regizorul David Yates, cel care a stat la cârma a jumătate din filmele Harry Potter, reușește să readucă pe marele ecran magia care a dus lumea imaginată de JK Rowling pe cele mai înalte culmi ale succesului.

Avem parte de tot ce vă puteți închipui de la o astfel de aventură, o multitudine de vrăji care mai eficiente, care mai comice, utilizări din cele mai neașteptate ale aptitudinilor de vrăjitori, fel și fel de aventuri generate de bestiile scăpate din valiză (care este extrem de încăpătoare), lupte între baghetele vrăjitorilor dar și niște confruntări încrâncenate cu distrugeri masive.

Nu prea am ce să reproșez elementului vizual, totul arată magnific, chiar ești transpus în acea lume magică mai ales datorită 3D-ului care își merită toți banii, ai impresia că ești înconjurat aproape la propriu de tot felul de făpturi care de care mai ciudate, unele mai drăgălașe, altele mai fioroase.

Toată această magie intră într-o simbioză perfectă cu umorul generat în mare parte de omul simplu Jacob, interpretat de Dan Fogler, care este sarea și piperul acestui film, reacțiile sale când este pus față în față cu magia sunt neprețuite, aventurile avute cu animalele năzdrăvane generează hohote de râs, interacțiunea lui cu tot acest univers plin de magie despre care habar nu avea te amuză copios și îți mai ia gândul de la povestea îmbârligată.

Ce e drept, filmul a reușit să mă surprindă cu niște dezvăluiri la care nu mă așteptam dar care probabil pentru fanii care halesc Harry Potter pe pâine au fost ceva banal.

Fantastic beasts nu prea rezolvă nimic la final, lasă porțile larg deschise, nu afli care-i treaba cu Grindelwald, niște relații sunt lăsate în coadă de pește și niscai întrebări primordiale care te măcinau pe creier vor continua să facă asta până la următorul film, că așa se întâmplă în universul ăsta, te lasă în filmus interruptus o vreme lungă și te finalizează fericit abia la ultimul film când deja ai devenit albastru peste tot.

Fantastic beasts and where to find them, nah, că l-am scris pe tot, m-a distrat destul de bine dar nu m-a dat pe spate, putea să aibă o poveste mai coerentă și mai concisă dar mă așteptam oarecum la meteahna asta, a lălăielii inutile, pentru că toate filmele Harry Potter suferă de boala asta incurabilă, dar magia care s-a revărsat din ecran și umorul preponderent apt au făcut din acest film o experiență plăcută, așa că îi trag un 7, un număr (sic) magic.

 

Trailer:

Link IMDB

Link RottenTomatoes

 

About admin

Check Also

The BFG

The BFG

The BFG, adică Big Fucking Gun, pardon, m-am dus cu gândul la altceva, Big Friendly …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *