La cara oculta

La cara oculta

(4 / 5)

La o recomandare dintr-un comentariu postat la un alt film de acest gen am zis să văd La cara oculta sau The hidden face, o coproducție columbiano-spaniolă din 2011.

O să fie ceva mai scurtă trăncăneala, nu de alta, dar e un thriller care trebui urmărit cu informații cât mai puține așa că oricât aș încerca să evit spoilere, s-ar putea să-mi scape câte unul mic.

Pelicula pornește din prima cu o intrigă interesantă, un filmuleț prin care o bunăciune își ia la revedere sau mai bine-zis adio de la un bărbos care pare devastat de veste și se oprește în primul bar ieșit în cale și se îmbată ca porcul.

Uneia dintre chelnerițe, Fabiana, i se face milă de el și îl parchează pe canapeaua ei. Nu e greu de ghicit că în scurt timp omul își găsește parcare și în subteranul ei așa că brusc dispariția prietenei lui capătă alte proporții mai ales că e implicată și poliția.

Deja încep să curgă întrebările, chiar și-a luat lumea în cap fosta/actuala, că nu știm exact, iubită a lui Adrian sau ăsta a avut niscai legătură cu dispariția ei?

Dacă prima varianta e cea corectă, atunci care au fost motivele care au stat în spatele deciziei radicale luate de Belen, așa o cheamă sau chema pe bunăciune.

În schimb, dacă a doua variantă este cea reală atunci oare și Fabiana e în siguranță?

În scurt timp Fabiana se mută în casa închiriată a lui Adrian, eveniment care, cel puțin pe mine, m-a îndreptat spre a doua variantă, adică iubita ți s-a evaporat și aduci imediat o fufă la tine-n casă? Asta arată cât de mult îi pasă de Belen.

Și de aici filmul începe să curgă lin, cu pas de melc, fără violență, fără anvergură, nu e o peliculă de amploare, se bazează foarte mult pe atmosferă, pe mister, pe firimituri de informații pe care le înfuleci cu nesaț.

Nici casa în care locuiește Adrian nu pare a avea toate țiglele la mansardă, te înfricoșează  cu scârțâieli, zgomote ciudate, probleme cu curentul și alte cele, lucruri care o bagă în sperieți pe Fabiana care începe să creadă în fantome.

Când deja pare că filmul o apucă pe o rută plictisitoare, imediat se răstoarnă și ne duce înapoi, prezentându-ne și cealaltă parte a monedei, adică povestea din perspectiva lui Belen.

Așa aflăm că Adrian este o mare sculă de dirijor spaniol care a prins o slujbă temporară de un an pentru a dirija orchestra din Bogota, da, capitala Columbiei și Belen, din dragoste pentru el, renunță la slujba ei și pleacă împreună cu el doar ca să afle că omul o arde cu una bucată hija de puta din orchestră.

Eh, și atât, oricum am zis destule.

Să dea dracu de nu se pricep spaniolii ăștia să facă niște filme pline de suspans din mai nimic.

Nu tu împușcături, nu tu acțiune, nu tu bătăi, nu tu efecte speciale, cu toate astea filmul e mai captivant ca multe producții de sute de milioane de dolari.

E un thriller îmbrăcat în haine de dramă sau o dramă învelită în veșminte de thriller cu niscai elemente de horror.

Îmi stă pe taste să mai scriu câte ceva legat de povestea care pare întortocheată la prima vedere, dar la final, după ce se așează toate piesele puzzle-ului, îți dai seama că, de fapt, totul este atât de simplu, dar mintea nu vrea să accepte asta și inventează fel și fel de conspirații.

După ce îți implantează în creier o idee, apoi nu poți să o dai la o parte pentru că ești ferm convins că știi care-i treaba cu filmul mai ales că ți se și servesc destule gogoși care să te îndrepte într-o direcție dar în același timp primești și o serie de informații corecte dar pe care nu știi să le interpretezi pentru că deja ești cu ideea preconcepută înfiptă adânc în sinapse.

Și filmul îți dă cu bâta la temelie după vreo oră când totul capătă sens și afli că ești prost de dai în gropi, când tot ce ți se părea aiurea în prima parte devine coerent și formează un tot unitar, practic de atunci încolo începe un cu totul alt film și mai tensionat, și mai strângător din buci pentru că ………………

Gata, cică e mai scurt review-ul dar deja m-am lungit destul de mult.

Habar nu am de actori, ca de obicei, mea culpa, însă ca un amănunt picant, rar mi-a fost dat să văd femeie mai frumoasă ca actrița care-o joacă pe Belen, Clara Lago.

Clara lago

Am uitat să zic și de rău de film, însă cu greu găsesc ceva, nu e perfect, povestea nu e foarte originală, aduce a Hitchcock (deși asta nu e ceva negativ), devine un pic plictisitor după vreo jumătate de oră, dar nu pentru mult timp, linia temporală pare un pic nelalocul ei, anumite chestii minore nu prea se pupă, dar per total, un film de atmosferă în care regizorul se folosește foarte bine de elementele naturale cum ar fi tunetele și fulgerele care te bagă în sperieți, deși uneori te aștepți la astfel de șmecherii, de luminile care se sting și se reaprind după bunul plac, de apă, de efectul fluturelui, veți vedea la final la ce mă refer.

La cara oculta e un film de nota 8, am mai spus-o, o repet, e revigorant să mai urmărești și filme micuțe care se bazează pe poveste și pe atmosferă și nu pe spectacol vizual care îți fac terci ochii dar îți lasă creierul neted ca o coală.

Trailer, nu-l urmăriți!!!

Link IMDB

Link RottenTomatoes

About admin

Check Also

Anon

Anon

Cum nu este nimic interesant la cinema, am dat un ochi pe Nefflix pentru Anon, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *