Memories of murder

Salinui chueok sau Memories of murder este filmul din 2003 cu care Bong Joon Ho a explodat pe scena internațională, anunțând încă de pe atunci că omul se pricepe cu regia, urmând filme ca Gwoemul, Snowpiercer, Okja și, în 2019, Parasite care i-a adus pokerul de Oscaruri pentru cel mai bun film, cel mai bun film străin, cel mai bun scenariu și cel mai bun regizor, singurul om din istorie care a reușit așa ceva.

Revenind la începuturi, Memories of murder este o dramă polițistă cu multe accente de thriller setată la mijlocul anilor 1980 într-un orășel sud-coreean vai morții mă-sii, uitat de lume, în care atracția principală este gâdilatul printr-un lan galben.

Doar că izbucnește o pandemie de crime odioase, poliția fiind confruntată cu un criminal în serie nemilos care atacă femei singure și frumoase ce fac greșeala de a se înscrie într-un anume tipar al ucigașului.

Și când zic poliție, mă refer la detectivul Park, un copoi brutal, mereu cu capsa pusă, nu prea eficient, care caută informații mai mult cu pumnii și picioarele decât cu creierul. Nu că secția de poliția la care este arondat colcăie de tehnică și Park se face că nu știe că există și medici legiști și alte cele necesare colectării de dovezi incriminatoare.

Cum ancheta stagnează și metodele neortodoxe folosite transpiră către presă, de la Seoul este expediat un detectiv model, care urmează regulamentele și ordinele, și astfel se declanșează un război între cele două concepții diferite de prestare a muncii de detectiv.

Memories of murder este în primele 200 de filme în Top IMDB (dacă are vreo relevanță acest top), așa că eram curios dacă se ridică la nivelul așteptărilor.

Nu este o mare surpriză faptul că prima lui parte este o caterincă subtilă țesută în jurul unui subiect foarte serios, chiar dacă sunt terifiante crimele, atmosfera este destinsă de incompetența detectivilor lipsiți de mijloacele necesare îndeplinirii sarcinilor, dar și setați pe găsirea unui vinovat cu orice preț. Este o marcă înregistrată a filmelor sud-coreene care se încadrează în acest gen, mai întâi se pleacă la drum cu ceva ușurel, un aperitiv amuzant, fără să fie luat în derâdere subiectul principal, ca apoi să se treacă la felul principal, bucata serioasă, și Memories of murder nu se abate de la acest tipar.

Filmul capătă și mai multă greutate fiind inspirat de un caz real, și totul emană măiestrie.

Personajele sunt creionate cum nu se poate mai bine, nu neapărat prin supradoze cu povești despre viețile lor, ci mai mult prin gesturi aparent nesemnificative, dar atât de grăitoare cu privire la personalitățile lor. Este foarte interesantă evoluția celor doi detectivi opuși care pe parcursul filmului se află într-o profundă antiteză, dar în permanentă revoluție în jurul propriei axe. Unu-i sistematic, altu-i impulsiv, unul merge pe mâna științei, celălalt pe instinct, unul măsoară de trei ori înainte să taie, celălalt taie de cinci ori, că poate s-o nimeri să o facă bine din atâtea încercări.

Ritmul este unul decelerat, acțiunea se scurge cu viteza melcului pentru că nici nu avea cum altfel, așteptați-vă la un film lent, procedural, plin de investigații de școală veche, cu multe interogatorii și plimbări dese efectuate pentru a scotoci după cel mai mic amănunt.

Punctul forte mi s-a părut atmosfera lugubră creată printr-o imagine bântuitoare, o umbră enigmatică în colțul ecranului te va zbârli complet sau o ploaie mocănească fără sfârșit îți va îngheța sufletul din cauza simbolisticii care-ți cade în creier cu picuri mari.

Filmul nu te lasă să o iei înaintea detectivilor, ești parte din echipa lor, știi doar ce știu și ei, nu te crezi în nicio clipă deasupra lor, pentru că scenariul nu îți lasă oportunitatea de a depista înaintea personajelor amănunte importante. Sau….

Seamănă, dacă vreți o comparație, cu Se7en sau Zodiac

Filmul este și extrem de trist, plin de deznădejde, pistele către criminal fiind tot mai mici, acesta dovedindu-se pe cât de diabolic, pe atât de grijuliu, cel puțin pentru perioada în care are loc filmul, una destul de înapoiată din punct de vedere criminalistic.

Memories of murder este, cu siguranță, pe gustul meu, sunt lihnit după asemenea filme precum cel de față sau cele două pomenite mai sus, filme care au subiect criminali în serie înfiorători și inteligenți care pun la mare încercare forțele de ordine. Din păcate, asemenea filme nu prea mai sunt pe gustul publicului larg și nu mai apar atât de des ca în trecut. Cel puțin nu cele bune.

Este un film bogat în detalii și subtilități, cu un joc actoricesc excelent din partea celor doi actori care portretizează polii opuși cu insigne, Song Kang-Ho și Kim Sang-Kyung, cu o poveste ce-ți dă fiori, o cinematografie bucolică, dar colcăitoare de pericole, o coloană sonoră tenebroasă, menită să-ți reducă gradele-n trup, dar cu un ritm mult prea lent pe alocuri care va pune răbdarea la încercare celor cu fitilul scurt.

Memories of murder este un etalon al stilului inconfundabil al regizorului Bong Joon Ho și filmul este excelent, merită un 9.

Cu toate astea, pentru mine, filmul de căpătâi al lui Bong Joon Ho rămâne Gwoemul, cu toate Oscarurile lui Parasite și locul 181 în Top IMDB al lui Memories of murder, aș revedea oricând cu plăcere Gwoemul.

4.5 out of 5 stars (4,5 / 5)

Trailer:

Link IMDB

Link RottenTomatoes

Facebook Comments

About admin

Check Also

The plagues of Breslau

Plagi Breslau sau The plagues of Breslau, cum îl găsiți pe Netflix, este un film …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *