Operation Red Sea

Operation Red Sea

Operation Red Sea sau pe limba maternă, Hong hai xing dong, este o sculă de film de război, chinezărie autentică, dar în sensul bun.

Se ia una bucată trupă de soldați ai marinei chinezești, trași ca prin inel, se bagă un mic aperitiv cu niște pirați somalezi cu burta lipită de șira spinării și după un scurt preludiu care să ne trezească interesul, Operation Red Sea pornește la drum cu povestea principală.

Undeva, în Yewiare, o țară inventată plină de insurgenți teroriști, se pune la cale înființarea unui supermarket cu bombe nucleare, dar pentru asta este nevoie de obținerea formulei magice aflate în posesia unui profesor.

Din păcate pentru ceata de teroriști, denumită Zaka, în acțiunea de răpire a acestuia cad în plasă și niște ostatici care atrag atenția Chinei și trupa de șoc părăsește vaporul și pornește într-o misiune cu mici șanse de reușită, aceea de a salva ostaticii din mâinile unui număr imens de bărboși înarmați până în vârful turbanului.

Prin apropiere dăm și peste jurnalista Nan Xia care și ea este pe urmele aceluiași profesor pentru a depista care-i sunt intențiile răuvoitoare.

Olelei nenicule, or fi chinezii câtă frunză, câtă iarbă, dar teroriștii sunt puzderie, pitiți la fiecare colț de clanță, după fiecare fir de praf, după fiecare chiștoc de țigară și odată început tărăboiul, te rogi să nu te apuce treaba mică pentru că te scapi pe tine, că nu ai timp să apuci un moment liber să ofilești câțiva trandafiri.

Nu este nici pe departe originală povestea, deși se pare că scenariul este bazat pe fapte reale, dar știm noi ce înseamnă în realitate chestia asta, adică nu prea.

Hai să dau cu mopul și să șterg mai întâi gunoiul din film, povestea nu insista mai deloc pe personaje, ce este drept, nici nu avem un personaj cu adevărat principal pe care să ne concentrăm atenția, ci un conglomerat de oameni, o echipă, și era și dificil ca filmul să zăbovească îndeajuns de mult timp pe fiecare în parte pentru a face cunoștință cu ei.

Dar un pic de efort s-ar fi putut azvârli în direcția asta, pentru că, și aici nu e vorba de rasism sau xenofobie, cu greu am putut face distincția între personaje și nici nu am reținut vreun nume în particular și nu din cauză că ar fi semănat toți între ei, ci pentru că foarte rar le vezi moacele, în mare parte sunt îngropate în cască și nu mai știi care cum e și pe unde e. Singurii care au ieșit în evidență au fost și cei cărora li s-au atribuit anumite caracteristici unice, altfel ar fi fost un amalgam de neînțeles.

Nu vă chinuiți să rețineți nume sau funcții că totul este în zadar.

Și această bilă neagră are drept efect un alt punct negativ, cel al lipsei momentelor emoționante, nu că nu s-ar mușca țărâna, dar nefiind legat sufletește de oamenii ăia care se zbat într-un hal fără de hal, când se produce inevitabilul, nu te atinge la inimioară așa cum ar trebui, deși simți că scena este creată special să te facă să te speli pe față, însă lacrimile nu prea vor să iasă.

Apoi coloana sonoră este slabă de tot, hai să nu folosesc chiar caracterizarea asta dură, mai bine spus este banală, nu contribuie cu nimic la tensiunea filmului, ba chiar te zgârie pe timpan că pare cunoscută.

Gata, am făcut curat, să trec la laude.

Operation Red Sea este un film de război contemporan de excepție, dincolo de punctele negative de mai sus, odată pornită acțiunea nu se mai oprește.

Și nu este o acțiune din asta infantilă, cernută prin sita unui rating cât mai cuminte să caște gura și puradelul cu țâța-n gură, filmul este extrem de visceral, incredibil de brutal, traumatizant până-n măduva oaselor și în anumite momente chiar foarte greu de urmărit din cauza grozăviilor care se petrec pe ecran.

Nu precupețește niciun efort în a arăta ororile de neînchipuit ale războiului, nu ne menajează deloc, cine este mai sensibil cu stomacul ar putea chiar avea probleme pentru că orice monstruozitate îți imaginezi, sigur o vei găsi în film, de la decapitări la eviscerări, de la tortură la dezmembrări, de la mutilări barbare la trupuri pârjolite de pe care se scurge grotesc carnea arsă, ce să mai, un adevărat festin al groazei.

Sorții de izbândă ai eroilor scad cu fiecare minut care trece pentru că nu au deloc șansa de partea lor, orice obstacol care li se poate ivi în cale, în mod sigur se va ivi, dacă scapă de teroriști, rămân în pană în mijlocul deșertului arid, dacă rezolvă pana, rămân fără muniție, dacă fac rost de muniție, sunt luați la țintă de lunetiști, dacă se ascund de lunetiști, vine elicopterul peste ei, dacă scapă de elicopter, dau peste un tanc, dacă se fofilează  de tanc, vine furtuna de nisip să îi înghită, ș.a.m.d. Ești într-o permanență stare de pericol iminent și devii capabil să spargi nuci cu obrajii dorsali pentru că atât de încordat ești pe parcursul filmului.

Îmi pare rău că nu pot vedea versiunea 3D, deși urăsc 3D-ul, Operation Red Sea cred că arată mirific în 3D pentru că este clar că este filmat special pentru acest mod de vizionare și are câteva secvențe de slow-motion de îți rămâne sucul în pai că uiți să mai sugi din el hipnotizat de secvențele pe care le vezi.

Are câteva scene de acțiune cu adevărat memorabile și greu de descris în cuvinte din punct de vedere al brutalității lor și modul de filmare este unul profesionist, cu cadre largi, fără nenorocitele de tremurături, vezi totul clar, un film realizat la cele mai înalte standarde, efectele sunt de înaltă calitate, se mai vede din când în când folosirea ecranului verde, dar foarte puțin, în rest nu am ce reproșa filmului din acest punct de vedere.

În rest, ce să mai zic, că deja nici nu știu cum am putut scrie atât despre Operation Red Sea, un film peste care am dat întâmplător, doar pentru că este în top 10 încasări ale anului 2018 și care m-a luat cu adevărat prin surprindere prin calitatea lui.

Am citit destule critici cum că ar fi propagandă chinezească, vezi domne, ce buni suntem noi, chinezii, de parcă filmele de acest gen făcute de americani nu ar fi tot propagandă nesimțită.

Mie unul mi se îndoaie în vânt de propagandă, mă interesează să fie filmul bun și nu pot spune decât wow, nu înțeleg cum unii reușesc cu bugete minuscule, 70 de milioane de dolari (vorba vine minuscul), să scoată astfel de filme, și alții, cu bugete de peste 200 de milioane, să scoată niște răgălii, aș putea da măcar un exemplu solo, dar mă abțin, mai bine îi dau lui Operation Red Sea un 9.

 

(4,5 / 5)

 

Trailer:

Link IMDB

Link RottenTomatoes

About admin

Check Also

Ocean`s 8

Ocean˙s 8

Vă dați imediat, după titlu, care-i treaba cu Ocean`s 8, un film sequel al trilogiei …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *