Project Almanac

Project almanac

(0,5 / 5)

Project Almanac e o rejecţie de film, o măgărie infinită, o insultă la adresa privitorului.

Filmul este un found footage despre călătoria în timp.

La prima vedere sună binişor, cât de prost poate fi un film care atacă problemele călătoriei în timp?

Se pare că foarte, dar hai să nu o iau înainte cu concluziile, să pornesc uşurel, cu povestea.

În Almanac facem cunoştinţă cu 4 adolescenţi, David şi sora lui, Christina şi prietenii lor, Quinn şi Adam. Băieţii sunt tare pasionaţi de tehnică, David chiar aplicând pentru o bursă la MIT cu un proiect care eşuează chiar în prezentarea pentru MIT. Cu toate astea, este acceptat dar nu cu bursă întreagă, ci parţială, astfel încât mama lui pare nevoită să vândă casa pentru a suporta costurile şcolarizării.

Mă rog, cum-necum, David ajunge prin podul casei, căutând printre lucrurile tatălui său decedat (alt mare pasionat de ştiinţă, angajat la DARPA) în speranţa că va găsi o altă idee care să-i aducă o bursă completă în altă parte. Şi găseşte o cameră video veche de 10 ani care conţine filmarea petrecerii lui de 7 ani, filmare pe care apare el, cel de acum.

Şi uite aşa află că tatăl lui a dosit prin beci inima unei maşinării care permite călătoria în timp. Băieţii, pe baza instrucţiunilor găsite reuşesc să construiască acea maşinărie.

Intră în scenă şi Jessie, o gagică pe care David a pus ochii dar căreia nu are curajul să îi spună ce sentimente are pentru ea şi porneşte efectiv filmul după aproape 40 de minute de introducere monotonă şi plină de aiureli tehnice şi baliverne adolescentine.

După câteva experimente folosind niscai obiecte, se decid ei că ar fi mişto să se întoarcă în grup în timp, la început cu câteva ore în urmă, apoi cu câteva zile, şi aşa mai departe.

Evident că fiind nişte copilaşi necopţi la minte, se întorc în timp pentru chestii puerile, să câştige la loterie, să treacă un examen, să se răzbune pe nişte bătăuşi, să se distreze ca porcii.

Şi mai evident e că la întoarcere totul e schimbat şi încep să se petreacă rahaturi pe care încearcă să le rezolve reîntorcându-se în timp pentru a repara efectele întoarcerii iniţiale dar nu fac altceva decât să genereze alte evenimente şi mai nasoale.

Project Almanac sună cam mult a Butterfly effect? Asta e, atât au putut scenariştii.

Ideea în sine nu e rea, originală nu avea cum să fie, pentru că deja acest subiect a fost abordat de prea multe filme, nici nu trebuie să fie un film original ca să fie distractiv atât timp cât execuţia e bună.

Însă în Project Almanac nu e deloc cazul.

Nu am ce părţi bune să prezint pentru că nu am găsit aşa ceva şi pentru a prezenta părţile negative, o să intru un pic mai mult în teritoriul spoilerelor pentru că scenariul e unul absolut oribil, plin de inconsistenţe, de elemente lipsite de orice logică sau bun simţ.

Filmul stabileşte nişte reguli pe care le încalcă după bunul plac, aşa cum le convine scenariştilor pentru a putea face acţiunea să înainteze.

Nici nu ştiu cu ce să încep.

Păi cu primele secunde ale filmului, care încep cu nişte baliverne tehnologice absolut ilare, adică las-o dracului, 802.11g 64Ghz WIFI, orice puţulică de 8 ani cu o rablă de smartphone ştie că asta e o tâmpenie maximă, că nu există aşa ceva. Să nu mai zic că folosesc o tehnologie învechită, acel g deja e istorie.

Mai departe, în podul şi beciul casei există echipament sofisticat care uşor ar putea fi vândut pentru a obţine banii pentru bursă dar nimeni nu ştie pentru că de 10 ani nimeni nu a intrat acolo dar e o curăţenie lucie?

Nişte puştani, oricât de inteligenţi ar fi (la prima vedere nu prea, dacă nu-s în stare să controleze o dronă) nu ar fi capabili niciodată să construiască o maşină a timpului din obiecte găsite la supermarketul din colţ când unul dintre ei nici măcar nu ştie ce e ăla conector VGA.

Şi abia am început, cameră video care zace de 10 ani prin pod are o baterie probabil alimentată cu energie infinită pentru că funcţionează fără probleme, maşina timpului are nevoie doar de o placă video a unui Xbox pentru o interfaţă grafică funcţionabilă, te întorci în timp cu gaşca la un ditamai concertul şi te urci pe scenă alături de formaţie să te vadă o lume întreagă dar să ţi se rupă că ai putea fi văzut de tine din trecut?

Şi nu am terminat, acum vin chestiile zemoase, când te întorci cu toată gaşca nu se întâmplă nimic nasol, dar când te întorci singur, se porneşte succesiunea de evenimente nasoale? De ce? Evident că filmul nu ştie să răspundă la asta.

La unele întoarceri în trecut, evenimentele îşi urmează cursul obişnuit, adică băieţii pun un bilet la loto (dar se comportă de parcă ar da o spargere) şi ies exact numerele pe care le ştiau dar la o ulterioară întoarcere, pentru ca unul din ei să treacă un examen de chimie, întrebările iniţiale puse de profesor se schimbă, sunt cu totul altele şi sunt nevoiţi să repete de câteva ori saltul. De ce o dată totul se desfăşoară conform trecutului ştiut, dar altă dată, trecutul ştiut nu mai este acelaşi? Am cam prea multe pretenţii de la film.

Şi mai sunt, dar deja mă enervez de cât de cretin e filmul şi cât de insultător e pentru inteligenţă unora care au mai văzut asemenea filme sau care au capul pe umeri şi ceva neuroni în el. Vă las pe voi să descoperiţi restul de orori logice dacă aveţi răbdarea să urmăriţi filmul până la final pentru că nu vreau să dezvălui chiar tot, atât vă spun, cea mai mare şi mai penibilă eroare e reprezentată chiar de finalul filmului, logica este sub nivelul mării, chiar nu pot să îmi dau seama, scenariştii au fost chiar atât de cretini când au scris aşa ceva? Se pare că da.

Şi pe bune, found footage? Hai că măcăne, s-a dus de mult noutatea acestui gen, oricum ăsta numai found footage nu este pentru că nu au logică anumite secvenţe filmate, plus camera are o minte proprie, face ce face şi se poziţionează cu prim-planul pe sânii celei care filmează.

De actori nu am ce zice, nu am auzit de ei, nu joacă nici prost, dar nici de lăudat nu o fac, de regizor nici atât nu am auzit, scenariştii evident că sunt la prima încercare, în locul lor m-aş lăsa de meserie, ar face o treabă mai bună la spart lemne sau învârtit mici pe grătar, şi nici nu înţeleg de ce m-am mirat când am aflat că unul dintre producători e Michael Bay, trebuia să îmi dau seama, că doar el e în spatele celor mai mari rahaturi din ultima vreme.

În concluzie, Almanac e un film ieftin atât ca buget cât mai ales ca realizare, o imensă pată neagră adusă acestei categorii de filme care atacă problema călătoriei în timp, un scenariu absolut oribil din toate punctele de vedere, lipsit de orice fărâmă de inteligenţă, pe scurt, o dejecţie sublimă din toate punctele de vedere în sensul că mai rău de atât nu se poate.

Project Almanac e un film retard adresat retarzilor, că numai ăia ar putea aprecia asemenea grămadă de căcat. E unul din puţinele filme pe care regret că le-am văzut, am mai urmărit prostii imense dar care aveau măcar o fărâmă de ceva interesant, aici nici gând de aşa ceva.

Deci, cu mare chin dau nota 1 acestui film pentru că nu pot da 0.

Trailer

Link IMDB

Link RottenTomatoes

Link review

About admin

Check Also

Solo

Solo

Solo, Han Solo, să o dau în James Bond, este cel mai recent copil al …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *