Seobok

Eram de ceva vreme cu ochii pe Seobok, un film sud-coreean cu o premisă intrigantă, așezată pe un palier SF care mustește a potențial imens.

Ki Heon (Gong Yoo – Train to Busan) este un fel de spion care se află în pragul pensionării din motive personale. Dar se pare că șefii mai au o misiune pentru el, fiind cel mai potrivit pentru ea pentru că omul este felie pe meserie, mai rar găsești pricepuți ca el.

Aparent, treaba nu-i mare tofu, trebuie să asigure transportul unei persoane dintr-o locație în alta. Floare la ureche, nu?

Ei bine, nu-i deloc așa.

De ce?

Păi îl las pe Seobok (Park Bo-Gum – The admiral: Roaring currents) să se prezinte:

– „Bună ziua, sunt frate cu NATO. Cine-s eu? NATU, Clo NATU‟.

Așadar, Ki Heon trebuie să îl ia de-o aripă pe Seobok, prima clonă umană ce funcționează la parametri optimi, și să-l ducă undeva la adăpost pentru că pe urmele lui vine multă lume care vrea să-l elimine pentru a șterge urmele unui asemenea experiment care ar pune lumea pe jar.

Noroc pe Seobok că îngerul lui păzitor, Ki Heon, le are cu cafteala și mânuitul armelor, chiar dacă ei, doar doi, sunt depășiți numeric la fiecare confruntare.

Seobok este un film SF de acțiune, dar care conține și o doză considerabilă de spiritualitate, reușind să împace două tabere care, de regulă, nu se înghit reciproc când vine vorba de gusturi în filme.

Pe de o parte, oferă câteva momente impresionante de acțiune incendiară echidistant împrăștiate de-a lungul celor 2 ore de film, acțiune în care-i vedem pe cei doi la treabă contra americanilor, contra mercenarilor, contra compatrioților, la dracu, cred că doar ăia de prin Botswana au rămas fără bani de bilet și nu au ajuns la locul confruntării, că în rest toată lumea vrea o bucățică din Seobok.

De ce?

Aici intervine, pe de altă parte, aspectul filozofico-ezoterico-spiritualo-religios al filmului. Nu vreau să mă joc prea mult în această groapă cu nisip ecleziastic pentru că, deși merită o întreagă discuție, ea este strâns legată de aspecte ce țin de spoilere.

Ideea este că Seobok (filmul, dar și personajul) te fac să conștientizezi asupra propriei mortalități care, culmea, este chiar cea care dă sens vieții efemere. Ridică la fileu întrebarea al cărui răspuns îl caută omenirea încă de când s-a prins că puța-i nu-i pentru desenat în țărână și anume: „Care-i sensul vieții‟? Culmea, Seobok încearcă să dea și un răspuns. Satisfăcător sau nu? Asta va decide fiecare.

Este un film foarte cerebral, dar și destul de distractiv în același timp, scenariul reușește să găsească un echilibru perfect (cineva cu o mănușă își ia notițe acum) între absurditatea acțiunii care nu prea are treabă cu realitatea și greutatea intrinsecă a unor dileme morale care se duc până la joaca de-a Dumnezeu.

Relația dintre Ki Heon și Seobok nu este doar una de suprafață, reprezintă o ciocnire între două filozofii diferite, chiar între două universuri, pentru că unu-i om, altul nu știe ce este. Sau vorbim doar de aparențe?

Firul narativ este despicat în două, fiecare jumătate se înfășoară în jurul unuia dintre cele două personaje principale, fiecare cu traume din trecut, fiecare cu probleme distincte, dar ambii căutându-și sensul în viață.

Actorii de bază sunt minunați, li se citesc pe fețe fel și fel de sentimente, iar chimia lor este incendiară, cele două personaje dezvoltă o relație complexă aflată într-o permanentă metamorfoză, care trece prin mai multe etape de dezvoltare și care captează cu succes atenția spectatorilor (sau cel puțin pe a mea).

Trailerul este giugiuc pentru că nu dezvăluie deloc care-i intenția filmului și lasă multe surprize de descoperit.

Sunt și chestii care nu mi-au plăcut cine știe ce, în primul rând este vorba de melodramatismul exagerat care se duce înspre telenovelă, se pun pe jelit personajele chiar și din cele mai banale motive (s-a fâsâit cola, s-au pleoștit tăițeii), astfel încât atunci când chiar contează efectul lacrimogen el este destul de mult diminuat.

Și parcă mi-aș fi dorit o scenă de acțiune în plus să completeze perfect întregul tablou prezentat de film, plus câteva lămuriri suplimentare pentru că sunt ceva chestii adiacente care rămân învăluite în mister.

Ah, și uneori CGI este un pic delăsător, chiar o scenă mi s-a părut a fi stop-motion, atât de rău a arătat.

Dar dincolo de asta, Seobok este o jonglerie reușită de acțiune cu olecuță de SF și dramă existențialistă care lovește frontal mania noastră de a ne lua la trântă cu noțiuni pe care nu le stăpânim și pe care nu le vom înțelege în vecii vecilor tocmai pentru că mintea nu este capabilă să pătrundă adevăratul sens al unor concepte care n-au deloc legătură cu umanitatea.

Pentru că se strică un pic căruța cu un final demn de filme tâmpe de la Hollywood, mă opresc pe-o plajă să caut 8 pietre tocite de apa mării să i le ofer în dar lui Seobok.

4 out of 5 stars (4 / 5)

Link IMDB

About admin

Check Also

Mystery of Muye: The guardian of the mountain

PRI 037 – Mystery of Muye: The guardian of the mountain Țineți gura închisă să …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *