The babysitter: Killer queen

The babysitter: Killer queen este o continuare a filmului din 2017 pe care l-am văzut și la acea vreme nu eram lovit de mania de a scrie ceva despre fiecare film urmărit, așa că nu am recenzie la el.

The babysitter a fost un film mediu, așa îl am notat în catastif, nimic ieșit din comun.

După 2 ani de la evenimentele traumatice prin care Cole a trecut în primul film în care a fost nevoit să supraviețuiască atacurilor nebunești ale dădacei diabolice Bee (Samara Weaving – Guns akimbo, Ready or not) și a unui ritual satanic, iată că puradelul a devenit un adolescent arătos, dar cu multe probleme la pepenașul cenușiu.

Toată lumea îl crede țicnit, la școală este ținta glumelor, doar Melanie, amica din copilărie știe adevărul, că tot ce povestește nu este o invenție a unei imaginații prea bogate. Pentru a-l mai face să uite de necazurile zilnice care nu-i dau pace, gagica blondă după care îi ard călcâiele lui Cole îl invită la o ditamai petrecerea pe malul apei, un fel de gang bang alcoolic adolescentin.

Doar că trecutul nu se lasă dus cu una, cu două, și Cole intră din nou în atenția cultului drăcesc care ține neapărut să-l sugă de niscai sânge pentru a crea o licoare sculătoare din morți. Și cum timpu-i limitat, lighioanele umane nu stau prea mult pe gânduri și îl atacă pe Cole, care cu seringa, care cu toporul.

Să-mi bat cuie în palme și apoi să-mi dau palme peste față, și tot nu aș fi suferit așa cum am făcut-o la chinul îndurat  ca un erou martir urmărind nasoleala asta numită The babysitter: Killer queen.

Încă nu am înțeles ce s-a vrut a fi pentru că tot filmul a fost o caricatură a unei parodii proaste. Cu greu m-am abținut să nu arunc cu telecomanda în Netflix după 15 minute când mi-am dat seama ce stil adoptă filmul.

Personajele sunt, în mare parte, tardive mintal, comportamentul lor este unul de amibă lobotomizată cu burghiul ruginit, troglodiții din cult sunt niște incapabili de zici că-s buni de numai primari și senatori, atât de dobitoc acționează, iar întreg scenariul emană o stupizenie supremă.

Sper că totul a fost intenționat și că dinadins au fost scrise personajele în halul ăsta, că nu-mi pot imagina cum un scenarist întreg la minte ar fi considerat așa ceva demn de un film.

The babysitter: Killer queen este, pentru mine, unul din acele filme atât de tembele încât mă enervează la culme și nici măcar nu are calitatea aia de prost de care să faci mișto.

Se vrea a fi o comedie horror, dar glumele sunt unele de șantier părăsit, cu prea multe dume meta, extrem de multe trimiteri la cultura pop actuală, dar și cea trecută, atât de mult insistă cu anumite aluzii, încât devine mai mult decât evident cum se va termina filmul, așa-zisa răsturnare de situație de la final este semnalată chiar de dialogurile insistente pe un anumit subiect încât ochii mei făceau tumbe prin globul ocular, atât de plictisit devenisem de această hrănire cu lingurița, de parcă aveam nevoie să-mi silabisească deznodământul.

Aoleu mamă, efectele speciale sunt unele nu proaste, ci exagerat de proaste, nu pot spune că filmul nu este grotesc și că n-are sucombări violente, dar execuția lor tehnică este ridicolă, practic cred că azvârleau cu roșii stricate spre un perete și fleșcăiala generată a fost folosită pe post de efecte speciale.

Ce să mai zic de logica scenariului? Aș critica-o dacă ar exista măcar un dram din ea.

Și chiar dacă dau spoilere, citiți pe riscul vostru, dar dau un singur exemplu elocvent: la un moment dat un pantof este înfipt într-un omoplat…, dar mai bine las imaginile să vorbească:

ȘI DUPĂ 2 SECUNDE!!! FUCK OFF!!!

Filmul o ține tot așa, cu măgării scenaristice inimaginabile încât am avut o singură expresie tencuită pe muian: de mirare WTF-istă.

Și a venit și cireașa din vârful grămezii de bălegar, un montaj din ăla fuckpuriu, pardon, potpuriu ridicol care vrea să insinueze actul sexual fără să îl arate efectiv.

Două biluțe albe pot evidenția la The babysitter: Killer queen: o scenă macabră în care efectele speciale nu au fost diareice și melodia care dă subtitlul filmului: Killer queen de Queen.

Atât, restul este un excrement urât mirositor care nu se ridică nici la nivelul flocului epilat al primului film regizat de același McG.

Știu că The babysitter: Killer queen nu s-a vrut a fi unul serios, sper, și nici nu fac parte din audiența vizată, poate dacă eram cu 2 decenii mai tânăr aveam altă părere, dar acum în catalogul meu rămâne o flatulație spârcâită de nota 2.

1 out of 5 stars (1 / 5)

Trailer:

Link IMDB

Link RottenTomatoes

Facebook Comments

About admin

Check Also

Sputnik

Sputnik este o creație rusească din 2020 care, în ciuda titlului, nu prea are legătură …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *