The prison

The prison (Peurizeun) și-a făcut apariția pe marile ecrane în anul 2017 și după numele din paranteză v-ați dat seama că este vorba despre un film sud-coreean a cărui acțiune are loc într-o mănăstire de fete budiste.

Doar glumesc, evident că locația principală în care personajele se dau în petec este o pârnaie în care poposește Song, un fost polițist care a intrat în câteva belele nasoale și acum devine atracția principală a ocupanților pușcăriei care abia așteaptă marfă proaspătă de antrenat pumnii pe ea.

Atenție, limbaj excesiv specific unui clămpău.

Cum Song este și un tip coleric cu înclinații explozive spre accese de furie, nu trece mult și iscă un scandal monstru, deranjând bunul mers al lucrurilor în acest mic univers claustrofob.

Atrage atenția șefului real al închisorii, care nu este directorul sau vreo căpetenie de gardian, ci chiar unul dintre pușcăriași, mafiotul Ik-Ho, un abonat permanent al unor astfel de locații, care conduce cu o mână de fier pentru că barano este doar un agarici inutil.

Song miroase că Ik-Ho este capelmaistru și că trebuie să se dea bine pe lângă el mai ceva ca o cordeluță dacă vrea să aibă parte de liniște la bodârlău.

Însă cum Song este cam zbanghiu, își ia niscai zbinguri de îi răsună falca, fapt ce îl determină pe Ik-Ho să îl ia drept valet pentru că oricum este înconjurat de ventuze inutile.

The prison m-a băgat în ceață destul de repede pentru că povestea pare confuză la început, nu știam ce să cred, oare Song este la pandaidu pe bună dreptate sau este altceva la mijloc? Filmul nu se sinchisește să mă lămurească prea repede, deși aveam o puternică bănuială, așa că am urmărit o peliculă destul de banală, normală pentru acest tip de poveste, cu abrași puși mereu pe garagață, cu violență contondentă trecută cu vederea de gardieni, cu mită la nivel mare, cu grupe sanguine luate de chirurgi ad-hoc, cu examinări craniene făcute pe viu și multe astfel de scene brutale care pictează viața dură dintr-un Sing Sing.

Ultima treime ce mai salvează filmul din banalitate, cu elucidarea pe deplin a poveștii și ceva acțiune mai incitantă pentru că primele două acte din The prison prezintă un film dur, sumbru, neplăcut de privit din cauza acțiunilor întreprinse de versații din zbârnă.

Nu este nici pe departe vreun Raid când vine vorba de acțiune, aici ea este autentică, murdară, lipsită de eleganță, din topor, dar dură și cotonogitoare.

Sud-coreenii au ce au cu corupția, este al treilea film consecutiv, după Veteran și The gangster, the cop, the evil în care am avut parte de același laitmotiv, al corupției hrănite cu bani mulți de către cei care încalcă legea, dar care o duc ca niște huzuri pentru că au buzunarele largi și își cumpără libertatea.

Deși aici personajul negativ deja este la Bumbata, el beneficiază de tot luxul și libertatea de afară, toată lumea făcându-i pe plac pentru că el este omul capabil să rezolve orice problemă, indiferent cine o are, fie un alt deținut care își face veacul ca Berilă, fie vreun gardian fomist, fie chiar vătaful pușcăriei.

Și antagonistul este unul malefic, care te oripilează cu câtă ușurință pune la cale anumite acțiuni reprobabile ca și când ar face o comandă de mâncare prin Glovo.

Dar nu se întâmplă mai nimic ieșit din comun, deja am văzut astfel de secvențe și povești în filme cu închisori mai bune decât The prison, dar nici nu pot spune că mi-am pierdut timpul de pomană, Peurizeun reușește să transmită o senzație de autenticitate de parcă priveam un documentar filmat în timp real la bulău, și nu un film, este lipsit de exagerările grosolane care uneori transformă un subiect serios într-unul ridicol, de caterincă.

Pe lângă tensiunea creată de confruntările duse mai mult la nivel psihologic între polițist și mafiot care generează câteva momente spărgătoare de nuci-ntre buci, The prison creionează un personaj negativ repulsiv, la asta se pricep de minune sud-coreenii.

Însă cam atât, povestea în sine este destul de șubredă și cam mălai mare pentru a scoate filmul în evidență. Și devine prea străvezie de la un anumit punct pentru a mă mai ține cu atenția brici pe ecran.

Nu vreau să fiu mârlan, dar nu prea am ce face, fiind un film despre pușcărie, mă conformez și țin de 6.

3 out of 5 stars (3 / 5)

Trailer:

Link IMDB

Link RottenTomatoes

Facebook Comments

About admin

Check Also

Memories of murder

Salinui chueok sau Memories of murder este filmul din 2003 cu care Bong Joon Ho …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *