The virtuoso

The virtuoso este un thriller din 2021 a cărui acțiune este plasată într-o locație bucolică, aproape pastorală, pe unde încă n-au trecut austriecii șmanglitori de păduri.

În pădurea rustică zace o cabană izolată în care trăiește ca un pustnic personajul principal interpretat de Anson Mount (îl știu din atrocitatea aia de serial Inhumans), personaj fără nume. Meseria lui este una periculoasă, aceea de ucigaș plătit.

Omu-i tare meticulos, își planifică loviturile cu foarte mare atenție, belind ochii la cele mai mici detalii. Doar că bossul, jucat de Anthony Hopkins (The father, The silence of the lambs), îi forțează mâna să dea o gaură pe nepusă masă, fapt ce contravine regulilor lui The virtuoso.

Dar trecem peste acest moment incipient pentru că premisa-l pune la treabă pe meseriașul nostru care primește o misiune foarte ciudată. Nu prin natura ei, că trebuie să crape pe cineva, ca în toate contractele la care se înhamă, ci prin prisma frugalității informațiile primite. Tot ce primește de la ăl` bătrân este o locație și o oră.

Pe cine trebuie să ușureze de 21 de grame? Și mai ales de ce? Sunt întrebări la care nimeni, nici el, nici spectatorul, nu are răspunsul.

Dar este treaba lui The virtuoso să afle răspunsul prin deducții logice la fața locului. Așa că își ia sacul cu jucării și o întinde în mijlocul pustietății.

Este prima oară când văd un film atât de puțin vehiculat, la ora la care scriu aceste rânduri The virtuoso nu are notă/review-uri de la critici sau audiență nici pe IMDB, nici pe RottenTomatoes.

Filmul este unul straniu, seamănă de producțiile alb-negru din anii 1940 cu detectivi, de tipul noir, în care personajul principal are de rezolvat un mister, dar stă prost la capitolul informații și vorbește în principal cu audiența.

Nu îmi aduc aminte pe loc de vreun film cu atât de puțin dialog, dar atât de multe cuvinte, personajele nu prea vorbesc între ele, dar The virtuoso, asasinul, ne povestește pas cu pas ce face, explicându-le cu lux de amănunte cum gândește, cum planifică loviturile, pe ce parte-și scutură instrumentul după ce udă trandafirii, pe ce se bazează în stabilirea etapelor premergătoare apăsării trăgaciului, ce să mai, parcă eram la un seminar destinat asasinilor profesioniști.

La început m-a deranjat această constantă cicăleală, dar pe parcurs m-am obișnuit, mai ales că fără ea n-am fi avut deloc cine știe ce cuvinte vorbite.

Scenariul este contrastant, este atât plictisitor, pentru că nu se întâmplă mare lucru, dar este și interesant, pentru că m-a intrigat lipsa informațiilor și eram tare curios să văd cum îi de cap The virtuoso, cum ajunge la concluzia finală, la descoperirea identității țintei sale, că și el o dă în orb, la fel ca spectatorii.

Cum personajele nu-s deloc numeroase, printre actorii mai cunoscuți care apar în film se numără Abbie Cornish (Geostorm, Solace) sau David Morse (The green mile, The long kiss goodnight), toate personaje fără nume, asta îți dă posibilitatea să îți creezi propriile scenarii, să încerci să dibui primul cine este destinatarul unui glonț bine plasat în mijlocul frunții.

Că oricum altceva nu ai de făcut la film, parcă ești la un test de detectivăreală-viteză în care te întreci cu The virtuoso în aflarea soluției corecte.

Este și un pic de acțiune, dar să nu credeți că debordează de adrenalină sau intensitate, sunt câteva pac-pac-uri de complezență, să nu zicem că nu bubuie ceva prin peisaj. Dar măcar sunt destul de brutale și este ceva sânge prezent având în vedere că omu-i expert în headshoturi.

Probabil filmul a fost realizat în maximum o săptămână de filmări pe niscai coclauri și au fost consumate câteva cartușe goale, se simte că bugetul este unul infim, probabil Anthony Hopkins a acceptat să fie plătit în cupoane de bingo, că oricum efortul lui s-a rezumat în a-și pune fundu-ntr-un scaun și a slobozi câteva replici anemice. Deși, de ce să mint, are un monolog (cam prea lung) prin care-și demonstrează talentul până și în filme necunoscute.

Nu pot să spun dacă The virtuoso este previzibil sau nu pentru că având în vedere cât de puține personaje sunt în film cineva ar putea considera asta drept un spoiler.

Așadar, The virtuoso nu-i un film prea bun, dar prin ambiguitatea lui exagerată a reușit cumva să-mi țină vie atenția pe tot parcursul lui, deși au fost câteva momente în care simțeam cum îmi dă târcoale căscatul precum Covidul personajelor neînțepate.

Fără să mai tocesc amprentele lovind degetele de tastatură, îmi iau tălpășița să achiziționez 6 saci de haleală canină pentru The virtuoso.

3 out of 5 stars (3 / 5)

Link IMDB

Link RottenTomatoes

About admin

Check Also

Spellbound

Spellbound

Neștiind ce să mai văd dintre „vechituri‟, mi s-a arătat în vis acest titlu, Spellbound, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *