Time lapse

Time lapse

(4 / 5)

Time lapse e un film micuț din 2014.

Nu o să fie un review prea lung pentru că nu pot povesti pe îndelete cu ce se ocupă filmul întrucât mai tot ce aș spune ar putea fi considerat un spoiler. Și în cazul de față ar însemna distrugerea plăcerii de a descoperi filmul.

Totuși încerc ceva fugitiv, că doar nu am dat drumul camerei de filmat de pomană.

Filmul pornește cu cei trei protagoniști, 2 frați, unul un pictor ratat, celălalt un ratat parior și gagica pictorului ducându-și zilele anoste într-un apartament anost, fără să aibă mari speranțe pentru un viitor strălucit.

Pentru a face un ban suplimentar, mă rog, un ban, că din pictură oricum nu face nimic, Finn, pictorul, se ocupă și de un complex de case, fiind managerul, mai exact, îngrijitorul bun la toate. La un moment dat descoperă că unul din chiriași e cam dispărut și după ceva investigații îl descoperă un pic cam mort într-un depozit și într-o stare de deces cam ciudată.

După alte investigații efectuate prin apartamentul său fac o altă descoperire, de data una care le dă peste cap viețile. Se pare că moșulică era o mare sculă de savant fizician care a reușit să facă o ditamai mașinărie, un aparat de fotografiat care face o poză fix cu 24 de ore în viitor.

Și al dracului obiectiv e îndreptat fix spre sufrageria celor 3 iar pereții moșului sunt plini de poze cu cei trei în diferite ipostaze.

După evidenta confuzie, nedumerire, scepticismul obișnuit, se conving a doua zi că treaba e pe bune și Jasper, fratele parior, vede o mare oportunitate de îmbogățire, gândindu-se că nu ar fi rău ca în fiecare seara la 20.00 să se vânture prin fața aparatului cu rezultatele curselor de câini.

Astfel încep să primească azi rezultatele curselor de mâine și banii încep să curgă. În același timp Finn își regăsește inspirația întrucât vede în poze picturile pe care le va realiza în viitor, astfel încât își depășește acel blocaj artistic și reîncepe să picteze.

Ăștia sunt disperați că trebuie să recreeze cu lux de amănunte ce apare în poze ca nu cumva să facă vreo tâmpenie și să schimbe viitorul, nefiind conștienți că viitorul din acea poză ”știa” că ăștia au văzut poza și că taman aceste acțiuni au generat acea poză.

Însă nu durează mult până când aparatul începe să scuipe poze din ce în ce mai dubioase și mai greu de crezut că acele ipostaze s-ar putea întâmpla cu adevărat.

Și din momentul acesta filmul se complică și apar tot felul de situații care de care mai neprevăzute dar în același timp prevăzute, deja încep să vă bag în ceață.

E suficient cât am povestit, nu e mare scofală, nu am dat nimic din adevăratul film care începe de aici încolo, deși e mult de tot de povestit, deja intru în teritoriul spoilerelor, e treaba voastră să îl vedeți și să vă lăsați antrenați într-o poveste pe cât de complicată la final, pe atât de simplă la început, sau pe cât de simplă la început, atât de complicată la final. Am spus același lucru dar într-o ordine diferită? Ei bine, asta să vă așteptați și de la film.

Gata, mă retrag din partea cu povestitul, să trec la alte puncte ale review-ului.

Filmul are un buget uriaș, atât de uriaș încât e inexistent, a fost făcut probabil cu niște mărunțiș găsit prin buzunare. Să nu mă înțelegeți greșit, asta nu e un lucru rău, se vede clar că filmul e foarte ieftin ca realizare, însă îți dă un sentiment de autenticitate, de realism, nu are efecte speciale, totul e natural, ca și cum toată acțiunea s-ar desfășura la vecinul de vizavi.

Oricum acțiunea se desfășoară în mare parte într-o singură încăpere, în sufrageria cu pricina, actorii principali sunt doar cei trei, mai apărând pe ici, pe acolo, câte un personaj secundar dar care e doar prin trecere.

Totul se bazează în mare parte pe dialog, nu vă așteptați la cine știe ce acțiune frenetică specifică filmelor care atacă astfel de subiecte, scenariul e de natură cerebrală, bazându-se nu pe pac-pac și poc-poc, ci pe gândire multă.

Regizorul e foarte cunoscutul Bradley King care a regizat o grămadă de filme, cu acesta totalizează un număr impresionat de filme, adică unul singur de lung metraj, că mai are câteva scurtmetraje. Tot el a conceput și povestea, deci în mare parte e one man movie.

De actori ce să zic, din ăia mulți care sunt, doar pe gagică, Danielle Panabaker o știu din serialul Flash, de ceilalți doi, Matt O`Leary care-l joacă pe Finn și George Finn, care-l joacă pe Jasper, nu am auzit. Hm, să fie o coincidență că Finn îl joacă pe Jasper sau e ceva ce regizorul a vrut să ne transmită?

Filmul atacă aceleași paradoxuri ca toate filmele de gen, viitorul poate fi schimbat prin cunoașterea lui?

Viitorul este influențat de deciziile din trecut sau deciziile din trecut sunt influențate de cunoașterea viitorului?

Pozele făcute de aparat pot fi schimbate sau orice s-ar întâmpla, ele oricum reflectă deciziile luate până atunci, deci nimeni nu poate ști dacă viitorul imaginat de poză e rezultatul acțiunilor luate pentru a genera acel viitor sau e total independent de acele acțiuni? Pentru că vedem că și înainte de a afla de existenta aparatului, pozele arătau un viitor care se întâmpla fără ca protagoniștii să aibă habar dar si după ce află de existența aparatului și se chinuie să recreeze viitorul din poză, acel viitor tot se întâmplă, fie că sunt conștienți, fie că nu sunt conștienți.

Deja începe să mă ia durerea de cap, că încep alte întrebări, dar oare viitorul ar fi fost identic în ambele situații? Că se întâmplă exact ca în poză am înțeles, e inevitabil, pentru că poza pictează un viitor care reprezintă suma tuturor acțiunilor luate de protagoniști acum pentru a crea acel viitor, dar dacă nu ar fi fost conștienți, oare pozele ar fi fost aceleași sau viitorul pictat era unul diferit pentru că și acțiunile erau altele? Sau viitorul e predestinat și indiferent de acțiunile întreprinse de protagoniști, se găsea cumva o cale spre singurul viitor existent?

De asta ziceam că totul pare simplu la prima vedere, ăia văd o poză de peste 24 de ore și încearcă să profite de asta, fără să realizeze că viitorul prezentat a ținut cont de toate acțiunile lor întreprinse pentru a profita de oportunitate.

Iar finalul filmului deja te bulversează pentru că……ah, nu zic nimic, era să mă scap, să dau din casă o informație vitală, noroc că m-am prins la timp.

Ce să mai, acesta e un film de văzut de câteva ori pentru că nu sunt sigur că l-am înțeles în totalitate. Și când un film face asta, când mă pune pe gânduri, atunci clar merită nota 8. Poate după câteva revizionări, nota se va duce în 9 sau în 7 pentru că nu am văzut erori fiind concentrat pe poveste, ca nu cumva să îmi scape vreun amănunt important pe care oricum sunt sigur că l-am scăpat. Se putea și mai bine, țelurile personajelor sunt prea mici ținând cont de comoara pe care o au, cu siguranță această idee în mâinile unui studio mare ar fi generat un film de excepție. Sau poate că nu, poate că ar fi fost deformată ideea de bază și transformat filmul într-un spectacol de efecte speciale, poate e mai bine că a rămas la un nivel așa, mai de jos. Pfoai, dar finalul, merită cu siguranță, te dă pe spate, un final pe care nu îl anticipai.

Trailer

Link IMDB

Link RottenTomatoes

Link review

About admin

Check Also

Solo

Solo

Solo, Han Solo, să o dau în James Bond, este cel mai recent copil al …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *