Titane

Julia Ducornau lovește din nou cu acest Titane după ce acum câțiva ani a adus pe lume Raw, un film cică atât de brutal încât ieșeau criticii cu pungile de vomă pline. L-am văzut pe ăla, nimic cu adevărat înfiorător. Sau poate sunt stricat la cap. Tot ce a reușit să facă a fost să mă lase cu un gust crud în gură.

În fine, revenind la Titane, tocmai am urmărit trailerul să văd ce pot să scriu și ce nu trebuie să dau din poveste. Se pare că nu ar trebui să zic nimic despre film pentru că nici trailerul nu vine cu vreo lămurire suplimentară.

Dar ceva avorton de premisă trebuie să dau afară, personajul principal este Alexia (Agathe Rousselle), o tânără ce suferă în copilărie un grav accident de circulație și se trezește cu o placă de titan implantată în cutia craniană. Iaca o bucată de fier pe care unii nu o pot găsi cu ușurință pentru a o fura. Bașca dezvoltă un fetiș automotor ce dă o nouă conotație piesei celor de la Roxette: Sleeping in my car.

Măcar asta pot să scriu, Alexia are un apetit sexual ieșit din comun, întrecut doar de poftele ei criminale cărora le dă frâu liber ori de câte ori are ocazia și nimerește peste cineva care o sâcâie. Și este o ființă ușor iritabilă.

Ceea ce urmează este ceva greu de explicat în cuvinte. Și nu vreau să par criptic doar de dragul de a fi misterios, ci pur și simplu nu sunt convins în sinea mea că am priceput ce paștele mă-sii a vrut filmul să fie.

Dacă mai țineți minte Mother! de Darren Aronofsky din 2017, ei bine Titane este filmul de anul ăsta care joacă rolul lui Moise, împărțind audiența-n două, unii vor iubi filmul, alții îl vor porcăi. Ambele categorii pot fi de înțeles.

Să dau ursul afară din casă, Titane este caracterizat drept extrem de violent. Eh, departe de această categorisire. Într-adevăr, sunt momente de un sadism cât de cât brutal, dar în niciun caz nu mi s-a părut Titane a fi greu de urmărit. Este violent, dar în rare momente și cu un scop anume, șochează însă nu gratuit. Titane vine cu scârboșenia la pachet în scene care n-au neapărat legătură cu masacrarea oamenilor, ci atacă la nivel mental, aici ți se cuibărește la infinit în creier.

În schimb, este al dracului de bizar, se petrec niște evenimente care te lasă perplex pentru că nu-ți vine a crede ochilor ce se întâmplă pe ecran. Este extrem de „fucked up‟, dacă nu mă credeți, vă provoc să-l urmăriți și să mă contraziceți.

Observați că trag numai cu gloanțe oarbe pentru că filmul nu-mi permite să vă mitraliez cu muniție reală.

Ah, să nu uit, Titane este foarte erotic, de fapt nu, erotic sună senzual, este porcos, cu greu mi-am convins familia că nu mă uit la un film porno, cel puțin în prima parte umblă personajele așa cum le-a lăsat Făuritorul Suprem de nu-i adevărat, ajunsesem să țip la Alexia: „Da` pune fată o haină pe tine, că te trage curentul pe la pitulice‟.

Nu pot să nu fiu un pic ghiolban și trebuie să zic că dacă respectivele scene erau regizate de un bărbos cu burta de bere ar fi sărit criticii în sus că vai, ia uite cum sunt exploatate femeile în film.

Și am ajuns la punctul nevralgic din Titane, aici mă refer la metafora pe care o pune pe tapet, una cu multiple interpretări, și sincer nu știu la ce se referă întregul film, este despre modul în care oamenii fac față traumelor debilitante, este despre suflete pierdute, este despre descoperirea propriei identități sau este pur și simplu ceea ce vedem? Evit să enumăr și alte interpretări pentru că îmi tot vin în minte pe măsură ce mă gândesc mai mult la ceea ce am văzut în Titane.

Dacă veți căuta un strop de logică în film, succes, eu nu l-am găsit, am o grămadă de sânge sub unghii și multiple eczeme prin păr la cât de mult m-am scărpinat în cap încercând să dau un sens scenelor alandala și aparent dezlânate care mi se perindau prin fața ochilor.

Sunt rare cazurile în care un film mă pune pe butuci, nepricepându-l decât parțial, iar Titane este unul din ele.

Cu siguranță acest film este bizareria cinematografică a anului, nici nu mă așteptam la altceva de la Julia Ducornau, Japonia, dă-te la o parte, avem o nouă regină în domeniul filmelor stranii.

Titane m-a lăsat cu un fictiv gust metalic în creier, nu știu cum să-l interpretez pentru a-i face cinste, este un film vizual violent, ciudat per ansamblu, ilogic narativ, dar cu multiple straturi subliminale deschise unui număr foarte mare de interpretări și aici producția își atinge scopul, cu siguranță se va vorbi foarte mult despre film, de bine sau de rău, dar se va discuta.

Filmul ori este mult prea abstract de nu l-am molfăit cum trebuie, ori doar se pretinde a fi așa pentru a-mi da de lucru, cert este că n-am alternativă decât să cad undeva la mijloc până mă dumiresc, așa că-i cumpăr vreo 6 andrele să croșeteze cu spor. Sau schimb în viteza a șasea. Și acum fug să ascult Titanium, că numai la piesa asta mă gândesc.

3 out of 5 stars (3 / 5)

Link IMDB

Link RottenTomatoes

About admin

Check Also

No one gets out alive

No one gets out alive și-a luat o chirie pe Netflix și îmi tot face …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *