Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Top AFI 100
Locul 069 – Tootsie
Iată un film din acest top care deși este destul de recent, de-o seamă cu mine, nu a îmbătrânit prea frumos, la fel ca mine, din cauza contextului social în care trăim actualmente. Este vorba despre Tootsie, o comedie cu câteva elemente dramatice în care Dustin Hoffman este Michael Dorsey, un actor foarte bun, ce a primit destule laude, dar care este foarte coleric, încăpățânat și nu este dispus la compromisuri când vine vorba de actorie.
Ca atare, mai toată lumea îi recunoaște talentul, dar îl și evită, preferând actori mai puțin talentați, dar și mai puțin guralivi.
Lovit de șomaj din toate direcțiile, Michael profită de o conjunctură fericită și își găsește un rol într-o telenovelă americană, un soap-opera de succes, dar un rol feminin.
Se transformă în Dorothy Michaels, o femeie ce pare firavă și neajutorată, dar care este neînfricată în a-și susține drepturile.
Iată de ce spun că Tootsie ar fi fost întâmpinat cu valuri de proteste dacă ar fi fost făcut în zilele noastre pentru că ar fi strigător la cer ca un bărbat ce se preface a fi femeie să fie mai femeie decât femeia și să le învețe pe femeile ce se lasă batjocorite la orice oră cum să spună: Ajunge!!!
Până și eu, care sunt cam contra tuturor hashtagurilor feministe forțate, am simțit că mă ia pe la tălpi cu gâdilici un val de jignire pentru că da, filmul prezintă femeile ce se nimeresc pe platoul de filmare al serialului cu pricina drept niște funduri umblătoare care nu iau nicio atitudine când sunt interpelate de ciupituri masculine grobiene.
Și se găsește taman Michael, un mascul, să le bage mințile-n cap să nu mai accepte abuzuri din astea.
În fine, nu este vina filmului că este comentat cu mintea din 2019 când el a apărut în 1982.
Nu este greu de prevăzut că toată această scamatorie pusă la cale de Michael va genera câteva secvențe ilare în care dansul dintre Michael și Dorothy, acest joc duplicitar, are loc pe marginea prăpastiei și titularul înșelăciunii este pe punctul de a fi deconspirat.
Se nasc câteva legături romantice între diferite personaje, una mai ciudată ca alta, spre deliciul colegului de cameră al lui Michael, interpretat de Bill Murray, care-și ia găleata de popcorn lângă el și se amuză de greutățile cu care se confruntă Michael aflându-se în ciorapii lui Dorothy.
Dar spre deosebire de alte filme de acest gen, Tootsie, chiar dacă este o comedie, este inteligent și tratează subiectul cu seriozitate, nu se bazează doar pe această păcăleală cu un bărbat ce se îmbracă în rochii și joacă o femeie.
Filmul este mai profund de atât și deși azi poate genera proteste, la bază el arată discrepanța imensă dintre misoginismul crunt și șovinismul dăunător afișate de către bărbați, pe de o parte, și atitudinea umilă și de victime sigure afișate de femei în film, pe de altă parte.
Nu lipsesc momentele zurlii, care produc râsete sănătoase, dar ele vin natural și sunt de bun-simț, nu forțate doar de dragul de a ne face să hlizim a proști.
Dustin Hoffman este mirific în acest dublu rol, joacă 2 persoane complet diferite, fiecare cu personalitate proprie și tabieturi distincte.
Nici distribuția secundară nu se lasă mai prejos și regăsim actori de talie mondială precum Jessica Lange (oscarizată pentru rolul Julie, femeia de care Michael se îndrăgostește iremediabil), dar și pe deja pomenitul Bill Murray și o tânără Geena Davis.
Filmul, în regia lui Sydney Pollack, nu are momente coșciugiste, timpii decedați nu există, acțiunea se mișcă rapid, scenele curg fluent și sunt bine țesute și îmbinate de către regizor (care are și un rol secundar în film), nu te lasă să te plictisești.
Singurul lucru care m-a cam scos din țâțâni a fost ușurința cu care Michael devenea Dorothy și reciproc, și nu mă refer la actorie, ci la rapiditatea cu care problemele de logistică erau rezolvate cât ai bate din palme. Pur și simplu nu am pus botul că Michael putea să se schimbe sau se machieze atât de repede în anumite momente fără să dea de bănuit, mai ales când nu era singur.
Tootsie mi-a plăcut, dar nu se compară cu alte filme aflate mai jos în acest top și nu cred că l-aș fi pus în primele 100, darămite pe 69 (un loc parcă predestinat).
Dar dacă filmul este bun, nu am ce face, îi dau un infinit în picioare, adică 8.
(4 / 5)
Trailer:
