Us

Us

După excelentul debut cu Get Out, Jordan Peele dă din nou lovitura cu Us, un film diferit față de Get out, dar la fel de terifiant.

Lupita Nyong’o și Winston Duke sunt Adelaide și Gabe, personajele principale, un cuplu căsătorit ce a procreat doi copii, o fată și un băiat, Zora și Jason, două pușlamale năbădăioase și rebele care dau dureri de cap părinților așa cum face orice copil normal aflat la acea vârstă.

Dar înainte de a face cunoștință cu ei, încă dinainte de a vedea titlul filmului, regizorul ne prezintă un scurt moment din copilăria personajului Adelaide când, în timp ce se afla la un carnaval pe o plajă cu părinții ei, micuța se rătăcește într-o sală a oglinzilor de unde iese traumatizată și cu sechele din cauza, nu este nimic secret, întâlnirii cu dublura ei.

Oare o fi fost real sau doar o plăsmuire a imaginației febrile a unui copil?

Ei bine, aflăm rapid că fata nu a halucinat atunci, pentru că peste ani și ani, se întoarce cu familia ei la casa lor de vacanță aflată în apropierea plajei respective unde a avut loc întâlnirea de coșmar.

Aici, după câteva momente de pace, se dezlănțuie nebunia incomprehensibilă a filmului Us când, într-o noapte, familia se trezește în prag cu dublurile lor descreierate, îmbrăcate în roșu, înarmate cu foarfeci, rânjit drăcește și pornite pe ucis.

Familia normală este terorizată de acești doppelgangeri, dubluri malefice, venite naiba știe de unde și al căror scop este exprimat de căpetenia familiei dereglate clar și răspicat, parcă împrumutat din Highlander: There can be only one!

Începe o luptă disperată pentru supraviețuire dar, în același timp, și o cursă nemiloasă pentru spectator pentru a dezlega misterul pe care filmul îl împroașcă în toate părțile cu fiecare secvență mai dementă decât cealaltă cu care ne invadează creierul.

Us nu este deloc un simplu film horror, nici nu aș putea spune că este de groază, chiar dacă are niște elemente înfiorătoare, care te îngrozesc la propriu.

Modul de filmare al anumitor cadre combinat cu coloana sonoră de muzică de cor și operă au reușit să bage spaima-n mine deși imaginile în sine nu ar fi trebuit, prezentate simplu, normal, să genereze furnicături tocmai în esența măduvei spinării.

Dar premisa filmului este de așa natură încât îți inoculează din plin groază cu fiecare minut ce trece din poveste, creând o atmosferă suprarealistă și torturantă la nivel psihic.

Jordan Peele își dovedește din nou măiestria într-ale scrântiturilor de neuroni pentru că povestea este extrem de îmbârligată și plină de substraturi îngropate în alte substraturi ascunse în subconștient.

Este deschis interpretării și sunt absolut convins că fiecare va înțelege cu totul altceva din film, la dracu, nici eu nu sunt sigur că m-am decis ce să pricep din film și ce a vrut să însemne. Asta dacă sunt capabil să înțeleg tot ce a vrut să transmită regizorul.

Așa, la prima strigare, aș putea trage multiple concluzii, universuri paralele intersectate, experimente guvernamentale, clone, imaginație bogată, boală mintală, dedublare, alegorie trumpistă, comentariu social referitor la situația actuală, o analiză aprofundată cu privire la dualitatea spiritului uman, oare normalul este normal sau doar ne păcălim că suntem normali? și exemplele pot continua la nesfârșit.

Acum, că am înșirat toate tâmpeniile ce mi-au trecut prin cap, îmi dau seama că Us nu poate fi redus doar la o singură concluzie pentru că este plin de o simbolistică ce atârnă greu și necesită vizionări repetate pentru a desluși așa cum trebuie mesajele pe care Jordan Peele vrea să ni le transmită.

Până și titlul filmului poate avea multiple semnificații deși conține doar două litere.

Actorii sunt de senzație, mai ales că mulți dintre ei au interpretat dublu rol, atât cel de om normal, cât și cel de dublură dereglată.

Și dacă interpretarea dereglaților nu vă bagă în sperieți, mai ales că se bazează mai mult pe priviri decât pe cuvinte (deși cele din urmă contează), înseamnă că prin vene vă curge gheață, nu sânge.

Personal, îmi plac filmele mai abstracte, care lasă loc interpretărilor, fără prea multe explicații, dar parcă aici, oricât de sinistră este premisa, prea m-a lăsat cu ea atârnând în aer.

Iar finalul, care ar fi trebuit să fie nemaipomenit de surprinzător, este oarecum telefonat destul de rapid în film, chiar eu l-am dezvăluit în recenzie, dar este bine ascuns. Și sunt destule plot-holes încât să mă facă să dau cu toporul în film și să ciopârțesc nota din 9 în 8.

Cu toate astea, Us rămâne un film răscolitor care va genera discuții contradictorii la o cafea sau o bere între cinefili. Eu însumi continui să mă cert cu mine cu privire la semnificația filmului și nu mă pot pune de acord, oare să am și eu în mine o dublură diabolică?

 

4 out of 5 stars (4 / 5)

Trailer:

Link IMDB

Link RottenTomatoes

Facebook Comments

About admin

Check Also

Eli

Bătrânul Netflix iese din nou la înainte cu Eli, un film thriller cu accente horror …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *