A star is born este un film regizat de Bradley Cooper cu el într-unul din rolurile principale alături de Stefani Joanne Angelina Germanotta (refuz să îi spun Lady Gaga, pentru că aici este în postura de actriță).
Filmul este povestea clasică, spusă de destule ori, în care un artist celebru se află la apogeul carierei (și asta nu pentru că l-a părăsit subit talentul, ci din alte cauze, unele medicale, alte de dependență de alcool și substanțe stupefiante) care, întâmplător, dă peste un talent neșlefuit și ascuns de privirea lumii pentru că nu îndeplinește cerințele de fizic artificial impuse de această industrie.
Bradley Cooper este Jack, alcoolicul aflat în pragul surzeniei, care se bucură (dacă se poate numi așa, că este cu mintea tulburată de alcool și droguri mai tot timpul) de ultimele sale reprezentații înainte de a spune adio carierei muzicale.
Într-un periplu impus de aburii alcoolului, se pripășește într-o dugheană vai mama ei unde o descoperă pe Ally (Stefani Germanotta), o simplă chelneriță, care-l hipnotizează cu vocea ei fermecătoare și Jack simte că a lovit jackpotul dând peste o voce cum rar mai găsești.
Fiind celebru, se bagă-n seamă (fără vreun proces de hărțuire la orizont) cu Ally, și încetul cu încetul devin din ce în ce mai apropiați, Jack descoperind că Ally nu doar cântă dumnezeiește, dar și compune piese excelente, singurul motiv pentru care nu este un superstar fiind înfățișarea care nu este una de Barbie înfometată, tiparul în care trebuie să se încadreze artistele moderne pentru a avea succes, indiferent de talent sau lipsa acestuia.
Jack vrea să schimbe asta așa că o aduce cu el pe scenă pe Ally și din acel moment viața acesteia ia o turnură bruscă.
Spre bine sau spre rău? Asta rămâne la latitudinea fiecăruia să decidă.
A star is born este un film serios, care dincolo de partea jucăușă, a artiștilor care duc o viață de huzur, prezintă dedesubturile unei meserii cât de poate de grele și extenuante și care, pe lângă extrem de multele beneficii, vine la pachet cu și mai multe sacrificii.
Bradley Cooper reușește să regizeze un film care aduce bucurie în suflet, prin povestea de dragoste transpusă pe ecran, dar și multă tristețe, culmea, prin aceeași poveste de iubire a două personaje cum nu se poate mai opuse, dar apropiate de focul muzicii.
Avem parte de decăderea unei supernove aflate în pragul imploziei și de ascensiunea fulminantă a unei noi stele care începe să strălucească din ce în ce mai mult.
Pe cât de mult îți umple sufletul cu bucurie povestea de succes trăită de Ally, pe atât de mult te mâhnește destinul tragic suferit de Jack care, măcinat de o boală incurabilă care îi va răpi auzul, se lasă pradă alcoolului și drogurilor.
Relația celor doi este una tumultoasă, o alternanță de clipe romantice, care îți vor aduce un zâmbet pe bune, și momente de dramă crudă, care-ți vor umezi ochii.
Performanțele actoricești ale celor doi sunt nemaipomenite, mai ales Bradley Cooper mi s-a părut că realizează cel mai bun rol al său, interpretând sublim, atât actoricește, cât și muzical, rolul lui Jack, un suflet bântuit de dramele trăite în copilărie și tulburat de viitorul sumbru ce îl paște în scurt timp.
Nici Stefani Germanotta nu se lasă mai prejos și ne arată că știe să jongleze foarte bine cu actoria, că de voce ce aș putea ceva ce nu știți?
Bine, bine, ajunge cu actoria, despre muzică nu zic nimic?
Oare ce este de zis? Toată lumea știe câte de talentată este Stefani și filmul are două piese memorabile (în special cea de final care te va demola psihic).
Ce să mai, A star is born este un film foarte bun, dar de la care aș fi dorit o doză mai mare de dramatism. Nu că ar fi lejere imaginile prezentate, dar parcă aș fi vrut să îmi mai fie smulse câteva lacrimi î plus, să nu-mi ruginească glandele lacrimare.
Pot să spun că m-a scos un pic, dar doar un pic, din atmosfera filmului, contradicția dintre mesajele transmise de film: Fii tu însuți, Părerea lumii este egală cu 0, Nu-ți trăda caracterul pentru a fi pe placul altora, Talentul este tot ce contează, cu modul în care Stefani Germanotta aka Lady Gaga (nah, că am scris-o) interpretează pe scenă în realitate, fix opusul acelor mesaje, în loc să fie naturală, frumoasă în felul ei, pentru că talentul pe care îl are este enorm, preferă să atragă atenția prin fel și fel de artificii grotești de imagine.
În sfârșit îmi mai clătesc ochii cu un film apăsător, dur, emoționant, fermecător, trist, un amalgam reușit de sentimente, care pune pe tapet niște probleme grave ale industriei muzicale în care pentru a răzbi, trebuie să te dezbraci și la propriu, de haine, și la figurat, de caracterul care te definește și să te transformi dintr-un diamant neșlefuit într-un produs superficial ambalat strălucitor pentru a fi pe placul pulimii cretine.
Îi dau cu drag un 9 și mă aștept la ceva premii sau măcar nominalizări pentru A star is born.
(4,5 / 5)
Trailer: