Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Alone este un film din 2020, unul din categoria survival, dar făcut cu restul de la un pachet de țigări.
Regizat de John Hyams, știu că vă sună cunoscut numele, este băiatul lui Peter Hyams (cel care a regizat, printre altele, End of days și Timecop), Alone are un număr minim de personaje și o poveste pe care deja o știți din multe, prea multe, alte filme.
Jessica se decide să se mute în casă nouă, așa că-și ia calabalâcul într-o remorcă U-Haul și hai la drum cu o hardughie de mașină prin toate coclaurile împădurite spre destinația ei finală aflată la câteva zile depărtare.
Cum un asemenea personaj dint-un survival movie n-are parte de noroc, Jessica se trezește că este urmărită de un psihopat care are un radar de invidiat, pentru că în toată pustietatea aia împădurită pune ochii taman pe ea, singurul alt om în mișcare pe o rază de mulți kilometri pătrați.
Așa că Jessica, speriată din cale afară de răpitorul care o tot urmărește fără încetare, trebuie să apeleze la instinctele ei latente de supraviețuire și să-și păcălească prădătorul chiar în mijlocul teritoriului natural al acestuia.
Nimic nou, aceeași premisă fumată în care un oropsit de viață este nevoit să se transforme într-un Rambo de conjunctură pentru a scăpa cu viață din mâinile unui descreierat. Dacă filmul este bine închegat și captivant, nu mă supără repetiția acestei teme.
Din nefericire, Alone este un gunoi infect de film din cauza scenariului debil. Mai mult de atât, Alone este un remake al filmului suedez Försvunnen scris și regizat de același tip care a și scris scenariul pentru Alone.
Vă dau un singur exemplu grăitor asupra atenției cu care a fost scris scenariul. Chiar la început, când Jessica pleacă, GPS-ul îi spune: Veți ajunge la destinație în 4 zile. În seara aceleiași zile, are o conversație cu tac-su căruia îi spune că mai are 500 de kilometri până la destinație. Ori are un GPS retard, ori scenariul este muci, că nici dacă ești pe bicicletă și ai pană, tot nu-ți ia 3 zile să faci 500 de kilometri, darămite cu o mașină.
Plus că am o scurtă întrebare, când ai un picior rănit și la dispoziție un baston, cu ce mână folosești bastonul pentru a te sprijini? O să vă dea filmul răspunsul, dar nu este cel dorit.
Și cam așa este tot filmul.
Sunt prezentate secvențe îndelungi inutile doar de dragul de a irosi minute. Era suficient să ne arate trailerul U-Haul să ne dăm seama că Jessica se mută, nu trebuia să pierdem 10 minute să o vedem încărcându-și rahaturile.
Plus că sunt și multe cadre în care personajele se uită ca ursu` la miere unele la altele sau te miri în ce direcție, suficient de îndelung încât să mă calce pe nervi și să-mi doresc să crape toți de o moarte chinuitoare.
Nu mai zic de faptul că ăștia doi, victima și prădătorul, se găsesc într-o pădure nesfârșită mai repede decât unii închiși în casa Big Brother.
Ah, și oare când or să priceapă scenariștii că dacă urli la un elicopter aflat în aer n-o să te audă nimeni în veci?
Las deoparte toate deciziile imbecile luate de personaje, să aveți și voi plăcerea diabolică de a le descoperi în film și de a-l porcăi pe scenarist.
Alone este previzibil, chiar dacă este primul survival movie pe care îl vezi, vei ști pas cu pas ce se petrece. Când au început replicile clișeice să curgă am pornit și eu un joc, de câte ori urma o replica pe care o anticipam, îi scădeam un punct filmului.
Și am început.
Dacă spui: „Ce vrei de la mine?‟, îți scad un punct. După 5 secunde răpita întreabă: „Ce vrei de la mine?‟ Ce dracu să vrea un psihopat care te răpește în mijlocul pustietății? Cu siguranță nu vrea sfaturi despre decorațiuni interioare.
Dacă spui: „Dă-mi drumul, nu spun nimănui ce s-a întâmplat.‟, îți scad un punct. Ghici ce replică scuipă Jessica după 5 secunde?
Bine că jocul consta în scăderea de puncte, că dacă jucam pe băut de shot-uri eram deja în comă alcoolică.
Singura chestie care lucrează în favoarea filmului este bugetul redus, n-au avut bani de ecran verde, că era scump domne, dar au avut bani de aspirine, așa că au dus actorii în mijlocul pădurii, pe o ploaie torențială, dacă răceau, aveau măcar bani de medicamente. Și asta conferă o tentă de realism lui Alone, se simte că actorii au mâncat noroi și au suferit pe timpul filmărilor.
Cam atât despre Alone ăsta, n-am decât să-i frig 3 perechi bocanci în fund și să-l las în pace că tare hâd mai este ca film.
(1,5 / 5)
