Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Annabelle: Creation este sequelul îmbrăcat în formă de prequel al primului Annabelle, care, între noi fie vorba, a fost un film slab de tot, nedemn de universul Conjuring.
În fine, nu despre primul film este vorba aici, ci de Creation, care ne duce la originea păpușii nenorocite care l-ar băga în sperieți și pe Chucky.
În America rurală a anilor 1940, o familie își duce liniștită viața, asta până când, din senin, tragedia lovește în plin, fie cam forțat, fie părinții nu au știut să își educe fiica.
Ah, am uitat să vă spun că tatăl este păpușar și știți ce creație înfiorătoare i-a născut mintea.
Nu e mare surpriză, fetița familiei, Bee, mușcă țărâna și sărim 12 ani înainte când aceeași familie se decide să primească în căsoaia lor șase fete de la un orfelinat împreună cu o călugăriță (nu, nu e călugărița la care vă gândiți).
Printre cele șase fete, una îi va trezi interesul spiritului malefic care sălășluiește în păpușa din iad, este vorba de Janice, o fetiță cu un handicap locomotor care nu-și vede de treabă și nu pierde prea mult timp în a încălca regulile prezentate de stăpânul casei, scormonind pe unde nu-i fierbe oala şi făcându-mă să strig la ea Run Forrest, run!!
Acum vorbind la rece, nici Samuel, păpușarul, nu prea are conexiuni zdravene în cap, știind care-i treaba cu păpușa vieții, cât de sănătos la mansardă să fii să inviți în casa ta șase puștoaice, adică marfă cât cuprinde pentru nenorocita aia de păpușă? Practic, și-a căutat-o cu lumânarea.
În scurt timp Annabelle începe să-și facă simțită prezența prin casă. Și ca orice spirit malefic care se respectă, apelează la aceleași trucuri arhicunoscute în mai toate filmele horror.
Scârboșenia din iad urăște curentul, așa că luminile vor pâlpâi mai mereu când i se scoală păpușii de speriat lumea, logic că are puteri telekinetice pentru că închide ușile fără să se apropie de ele, se teleportează după bunul plac acolo unde scenariul are nevoie de ea și cum este un spirit modern, i se cam rupe de cruci care nu prea mai sunt bune în filmele horror recente.
Filmul nu aduce nimic nou în domeniu dar să nu înțelegeți că dau cu el de pământ, Annabelle: Creation este cu adevărat înfricoșător.
O surpriză mai mare nici că se putea ținând cont de dejecția numită Annabelle.
Deși Creation se folosește de aceleași trucuri de mult expirate în domeniul horror, regizorul, David Sandberg (cel cu Lights out), reușește să creeze câteva scene terifiante.
Se folosește la greu de veșnica tehnică de “jump-scare”, sperietura neașteptată generată de apariția bruscă a unui element sinistru, șmecherie care nu mai este o surpriză de câteva decenii, dar deși știi că urmează, deşi îți dai seama de la o poștă că vine un mare buhuhu și îți spui în sinea ta “Hai mă, crezi că mă sperii? Știu că vine acum“, muica mea, reușește să te bage cu adevărat în sperieţi prin modul foarte eficient în care îţi este provocată spaima, te aştepţi la ceva nasol, dar nasolul este, în acelaşi timp, neaşteptat, aşa, să vă bag un pic în ceaţă.
Cea mai bună dovadă că filmul este unul înspăimântător a fost reacția celor din sala plină, s-au auzit câteva țipete teribile de genul celor care te marchează pe viață, ba mai mult, două persoane au părăsit sala, nemaiputând suporta filmul.
Am văzut multe filme de groază, aşa că aveam impresia că nu mă mai sperie nimic, ba chiar am dat ochii peste cap la început, la primele aşa-zise sperieturi, dar trebuie să recunosc că spre sfârşit aveam pielea zbârlită şi mă lua cu friguri la vederea secvenţelor atroce care rulau pe ecran.
Deşi este un film horror destul de bun, nu pot să trec cu vederea şi multele puncte slabe şi scot la înaintare nişte bile negre.
Nu mă mai leg de sperieturi, că deşi sunt clişee, au fost ale dracului de năprasnice, dar scenariul scârţâie în ceea ce priveşte comportamentul personajelor umane.
Am mai scris asta, dar pe bune? Ai în casă o păpuşă pătrunsă de un spirit diavolesc care caută un trup nou şi tu aduci în casă şase modele de unde să îşi aleagă?
Şi oricât de orfan ai fi şi nu ai unde sta, dacă vezi că o păpuşă se dă la tine şi îţi scârţâie noaptea pe parchet, fugi mâncând pământul din acea casă. Hai să zici că-s fetele mici şi nu pot lua astfel de decizii, dar tu, călugăriţo, ce scuză ai că mai petreci nopţile în acea casă venită parcă din iad când şi tu ai asistat la grozăviile alea?
Cât timp nu eram speriat, nu puteam decât să mă gândesc la cât de stupide sunt personajele, în realitate un om zdravăn la minte ar fi întins-o din casă încă din prima noapte, mai bine dorm în aer liber decât într-o casă cu o păpuşă care e abominabilă chiar şi fără ca un demon să o posede.
Una peste alta, o surpriză plăcută, chiar nu aveam nicio aşteptare de la acest film mai ales după primul Annabelle, o fi şi asta o tactică nouă la Hollywood, să facă o primă parte de rahat ca apoi să te surprindă cu o continuare mult superioară, anul trecut a fost Ouija: Origin of evil în această postură, acum Annabelle: Creation care primeşte un 7 de la mine.
(3,5 / 5)
Trailer:
