Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Another time este un film japonez văzut online în cadrul The Galactic Imaginarium Film Festival, ediția 2024, dar despre care nu am găsit prea multe informații.
🎬 Another time – Premisă 📖
O domnișoară se întoarce pe o insulă pentru a imortaliza tradiția păpușilor, o artă pe cale de dispariție pentru că lumea nu mai are timp de așa ceva.
Odată ajunsă acolo descoperă o pustietate terifiantă, insula părând aproape nelocuită și încremenită în timp.
Spre norocul ei, dă peste un poet care încearcă să-și găsească inspirația în singurătate.
Însă are și alte întâlniri, unele care țin de domeniul fantasticului și care au legătură fix cu acele păpuși.
💭 Another time – Comentariu 🍿
Este filmul care mi-a plăcut cel mai puțin din cele urmărite la TGIFF 2024, poate și pentru că l-am găsit a fi cel mai străin de mine.
Subiectul abordat este unul cu prea multă filozofie în el și se bazează exclusiv pe elemente din mitologia niponă sau, mai degrabă, folclorul japonez.
Așa că nu am putut să rezonez cu povestea din film care este și destul de alambicată și ambiguă.
Este evident că se împletește realitatea cu ficțiunea, că unele persoane nu există decât în mintea fetei, dar mi-a fost destul de greu să-mi dau seama care cum este.
Unele erau clare în ce spectru al realității se scaldă pentru că vestimentația dădea de gol răspunsul, însă alteori mă zgâiam la ecran încercând să descifrez niște mistere pe care poate chiar eu le-am fabricat.
Este poetul real sau o plăsmuire a imaginației fetei? Dar pescarul care o găzduiește?
Dovezile tind spre da, însă oare așa o fi? Sau am început să analizez prea mult ceva ce este atât de simplu?
Trebuia să-mi găsesc și eu ceva de făcut cât timp fata, Yuri Matsumoto, se plimba prin acea localitate portuară fantomatică și tot trăgea poze.
Sincer, mă așteptam ca la final să developeze fotografiile și să dea un răspuns definitiv dilemei la care am tot molfăit cerebral pe parcursul filmului.
Eram convins că înspre acel deznodământ se îndreaptă și că pozele vor conține o natură moartă și deloc oameni. Dar n-a vrut să mă scoată din ceață.
Să nu fiu chiar drăcos cu Another time (un titlu potrivit cu povestea) și menționez că are niște imagini bântuitoare generate de prezența acelor păpuși demne mai repede de un film horror.
Am tot scormonit prin IMDB să dau de film, dar n-am reușit. Am reușit într-un final să nimeresc peste regizorul John Williams, nu, nu este acela la care vă gândiți, dar nici urmă de producție.
Apoi am luat-o invers, după numele actorilor, dar nici așa nu am dibuit acest titlu în vasta bază de date a IMDB-ului.
🏆 Another time – Verdict 👍 sau 👎?
L-am găsit a fi mult prea melancolic pe gustul meu, având destule imagini statice care să-mi facă pofta de-o ciorbă, asta nefiind deloc de bine, că nu-mi plac ciorbele.
Și nici nu vrea să se scalde în ape limpezi.
Am priceput, cred, ce vrea să transmită, că nu degeaba se agață atât de mult de trecut, însă voiam să fie mai incisiv, mai pragmatic, prea o arde liric, că tot avem un poet prin scenă.
Se simte mai degrabă ca un proiect personal, un film făcut din pasiune care poate fi înțeles pe deplin doar de către creator.
Mă rog, asta vine din partea unuia care nu a crescut în cultura niponă, dacă le zic și eu ceva de Miorița cred că li se evaporă sake-ul din pahare de mirare că habar nu vor avea despre ce vorbesc.
Așa că nu mai am altceva de adăugat, închei aici articolul, nu înainte de a-i oferi eroinei 5 aparate de fotografiat drept cadou.
(2,5 / 5)
