As bestas

As bestasAm avut șansa să mă nimeresc prin preajma lui As bestas (The beasts) și n-am ratat ocazia să închin un pahar în cinstea acestui film spaniol.

 

🎬 As bestas – Premisă

Mergem la țară. În Spania. Nu să culegem căpșuni, asta este treaba altora, ci pentru că trebuie să facem cunoștință cu Antoine (Denis Ménochet – The Mauritanian) și Olga (Marina Foïs – Barbaque), un cuplu francez care s-a mutat aici să dea cu sapa.

Cum se întâmplă și pe la noi, oamenii nu prea mai vor să presteze agricultură, că-i muncă multă, așa că țăranii s-au cam expulzat din proprie inițiativă din acel sătuc.

Cei rămași simt că au câștigat la loterie deoarece niște norvegieni le propun să înfigă câteva eoliene chiar în tarlaua lor. Și nu degeaba.

Însă ghiciți cine se opune acestei tehnologizări forțate?

Taman intrusul de Antoine, nevăzut cu ochi prea buni de către consătenii cam ciudoși pe fițosul de la oraș.

Acum au un motiv în plus să-l sâcâie cu „tăureală‟ de om mare.

 

💭 As bestas – Comentariu

Filmul evocă încă din start o atmosferă clasică rurală, una inconfundabilă traiului la sat.

Cum sunt un țăran la origine (și nu numai) și știu diferența dintre cazma și lopată, As bestas mi-a generat o senzație de familiaritate.

Că slavă Domnului, pe vremuri nu de mult apuse am plivit și copilit de mi s-a luat.

Însă filmul nu este neapărat despre răsaduri de roșii și muls de vaci, funcționează ca un thriller dramatic deoarece avem în peisaj niște personaje care sunt foarte instabile.

Cei care îl tot iau la mișto pe Antoine sunt responsabili cu imprevizibilitatea în film pentru că nu știam deloc de ce sunt în stare, până și cel mai mic gest insignifiant era suficient să le aprindă fitilul nervos.

Deși ritmul este lent, ca dezvoltarea verzei pe timp de secetă, am stat mai mereu cu morcovul adânc înfipt în glia neînsorită pentru că suspansul m-a însoțit în permanență.

Chiar dacă la prima vedere subiectul pare unul mai potrivit pentru liceenii care se întrec în glume proaste și în cuvinte al căror sens încă nu îl înțeleg, scenariul este unul care se folosește foarte bine de ura față de aproapele tău.

Aceste micro agresiuni verbale având ca țintă un macro om blând se transformă, pas cu pas, în ceva tot mai reprobabil și abject, sugerând parcă un regres în evoluția noastră ca specie.

Hiba asta a umanității poartă multe nume, rasism, xenofobie, vasluianism, cert este că nu ne face cinste, că suntem de atâta timp pe acest pământ și încă știm să ne comportăm civilizat cu aproapele nostru.

Indiferent de unde vine, ce nație este sau ce culoare are pielea lui.

As bestas

 

În același timp, scoate în evidență și reziliența de care dăm dovadă în fața unor asemenea comportamente absurde ce sunt apanajul unora ce abia acum învață mersul pe stil biped.

As bestas, pe alocuri, mi-a dat senzația unui Moromeții iberic setat într-o perioadă mai modernă, atât de mult seamănă cu pelicula lui Stere Gulea în anumite aspecte.

Filmul aduce și cu o piesă de teatru, la început mi s-a părut că am vedenii, dar ulterior mi-am dat seama că are scene neîntrerupte, filmate dintr-o bucată, care se întind pe minute bune.

Asta a dus la intensificarea situației conflictuale dintre personaje, discuțiile și replicile răutăcioase din cale afară oprindu-mi dușca din drumul ei către alcoolizarea sângelui.

Este o peliculă tristă, care nu prea te bucură sufletește și nici nu îți face mare plăcere să o urmărești.

Poate și pentru că în adâncul sufletului știm, dar nu vrem să recunoaștem, că am simțit la fel față de semenii noștri care nu ne fac pe plac.

Nu știu dacă am citit prea mult în anumite decizii luate de personaje care tratează aceeași problemă în modalități diferite, dar este posibil să bat câmpii.

Dar mă abțin de la alte comentarii, prefer să îmi atârn de grumaz un jug și decât să-i bat, mai bine îi ar, măcar să fiu productiv.

 

 🏆 As bestas – Verdict

Filmul este așa, mai necizelat, brut și brutal, atât prin peisajele parcă înghețate în timp, cât și prin ceea ce se petrece în desfășurarea acțiunii.

Transmite o naturalețe deplină care surprinde spectatorul și nu se sfiește în a ne prezenta, cu cărțile pe masă, cât de mici suntem în gândire și, mai ales, cât de egoist ne comportăm.

Culmea, partea cu egoismul va genera confuzie în tărtăcuță pentru că stăteam și mă întrebam oare cine este cel care acționează pentru satisfacerea propriului interes și imensului ego?

Chiar nu știam ce așteptări să am de la As bestas, nu aveam multe informații despre el, dar dacă tot m-am nimerit la cinematograf în deplasare și era în program, am zis de ce nu?

Și bine am făcut pentru că este un film greu, cerebral, care atacă subiecte serioase.

Printre ele se numără atât apartenența la locul de baștină la care nu renunți indiferent de pericolele asociate cu încăpățânarea de a rămâne locului, cât și tratamentul ticălos la care sunt supuși cei considerați străini.

As bestas abordează problematici moderne, dar fără să ne bată la cap într-o anumită direcție, ne lasă pe noi să tragem singuri concluziile.

Mi s-a părut un film reușit, cu ceva simbolistică bogată adunată-n hambar, așa că mă duc la somn, că trebuie să mă trezesc matinal să mulg 8 oi.

4 out of 5 stars (4 / 5)

YouTube #shorts:

Trailer:

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

The departed

The departed

2006 The departed este o dovadă că pot exista și remake-uri bune, fiind versiunea americană …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *