Babardeală cu bucluc sau porno balamuc

Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, da, am reușit de l-am urmărit, m-a udat de tot curiozitatea să văd care-i șmenul cu acest film ce a luat Ursu` de Aur la Berlin și care are un titlu șocant.

Despre poveste deja se știe, Emi, o profesoară respectată, este și o femeie în floarea vârstei, cu un apetit sexual viguros și în intimitatea vieții ei private își face de cap cu soțul ei.

Cum la modă este filmatul, cei doi devin ad-hoc regizori într-o seară plină de amor fierbinte. Din nefericire, filmulețul porno ajunge în online, în celebra bibliotecă internautică plină de culegeri ce sunt doldora de învățăminte erotice numită PornHub și, rapid, imaginile ajung și în ochii elevilor ei.

De parcă n-ar fi mai fi auzit de sex în viața lor, deși au copii și nu sunt cupluri biblice neprihănite să procreeze prin puterea minții, părinții se opăresc imediat pe cerebel și vor să o excludă pe profesoară de la catedră, considerând indecent și imoral ca o sugativă penală să mai predea unor creiere încă în formare, chiar dacă este vorba de viața ei privată și oricum minorii nu ar fi trebuit să aibă acces la site-uri destinate adulților.

Dacă titlul vi se pare pervers, n-aveți nici cea mai mică idee despre ce prezintă filmul. Primele 5 minute înseamnă porno 100%, explicit așa cum doar ați „auzit de la alții, că nu știți voi din astea‟. Acel 18+ este bine meritat de către Babardeală cu bucluc sau porno balamuc pentru că video-ul lansat pe internet ne este prezentat și nouă în toată splendoarea pubiană.

După șocul inițial, mi-am dat o palmă peste chip și mi-am revenit cu greu, dacă porno-ul este demn de premii, înseamnă că am văzut multe producții de Oscar.

Bun, să mă întorc la subiect, filmul este structurat în trei părți distincte, una premergătoare ședinței cu părinții, a treia parte este efectiv discuția despre soarta profesoarei, iar capitolul 2 este… să mor de știu ce este.

Timp  de 60 de minute am fost siderat, decis să arunc Babardeală cu bucluc sau porno balamuc în cea mai adâncă groapă plină cu fecale cinematografice pentru că imaginile prezentate n-aveau niciun sens, ba chiar partea secundă nici nu întrunește condițiile de a fi numită film.

Jur că dacă vă uitați seara la un porno și a doua zi dimineață plecați la mall, la farmacie, pe drum, la aprozar și vă filmați, veți recrea cu exactitate prima parte din film care prezintă o zi din viața unui bucureștean, o zi obișnuită dar care este plină de agresivitate, injurii, mitocănie, oameni proști, cretini needucați, fandosite găurite-n cur dar care fac pe mironosițele, cocalari abjecți cu aere de Don Juan, deși pe sub hainele false sclipicioase put a transpirație și jeg, analfabeți funcțional care se cred mari intelectuali experți în toate, chiar dacă nu știu să adune 2 cu 4 și se vede clar că le filează o lampă, cojonism la volan din partea unor mitocani scelerați, ce să mai, viața de zi cu zi.

Poate tocmai de asta nu am fost impresionat pentru că mă uitam și îmi ziceam în gând: „Așa, și? Asta văd zilnic‟. Sau poate aici intervine șpilul din film, că am devenit desensibilizat de această simfonie de comportamente bovine și consider că este normal ceea ce se petrece.

Nu ratează nici subiectul măștii, un subiect mai dezbătut decât Holocaustul, alt izvor de dezbateri online între retardați care nu știu să facă diferența între rect și rector.

Treacă meargă această parte dacă regizorul n-ar fi avut atenția unei muște cu creierul decupat pentru că de multe ori camera de filmat părăsea personajul principal, pe Emi, și se proptea îndelung, exagerat de îndelung, pe câte-un panou publicitar sau o clădire celebră, o plasare infectă de produse, o reclamă fără perdea la anumite branduri, de la o academie de lupte până la Barbie, de la păcănele până la campanii politice.

Partea secundă este una abstractă pentru că doar dă definiția unor termeni frecvent utilizați în limba română, dar și nu numai, definiții dure, fără perdea (aici iar apar scene porno), pline de simbolism, de metafore, de realism crud. Spre exemplu, hai să dau un mic spoiler, pentru Eficiență a fost aleasă o imagine a unui spital aflat lângă o firmă de pompe funebre. De asemenea, aici sunt folosite și multe imagini de arhivă, care mai vechi, comuniste, care mai noi, youtube-ristice.

Aici nu scapă absolut nimeni, băi, dar nimeni, de satira acidă și perfect adevărată a scenariului. Nu îmi plăcea deloc ce vedeam, dar percutam la realitatea imaginilor pe care le priveam.

Hitler, Antonescu, Ceaușescu, Voiculescu, șpagă, Antena 3, Firea, Arafat, Gigi Becali, Covid-19, genocid, Eminescu, Cinema Patria, consumerism, sex, biserică, ipocrizie, popi pedofili, Soros, Bill Gates, Axinte, homosexualism, Romeo Fantastik, nimeni nu scapă neluat în colimator de către acest film.

Până în acest moment, chiar dacă pricepeam pe deplin mesajele profunde, triste, scabroase pe care Radu Jude ni le servea artistic (în opinia lui) despre umanitatea putredă până în cele mai mici molecule, filmul mi se părea de-o porcărie absolută, pur și simplu capitolul cu definiții și snoave nu este film.

În acel moment am oprit Babardeala, m-am dus să borăsc un pic, nevenindu-mi să cred ce rahat de film a primit atâtea elogii, dar respectul pentru film, orice film, m-a determinat să-l reiau și să-l finalizez fericit.

Ei bine, partea a treia, ședința, salvează producția Babardeală cu bucluc sau porno balamuc de la statutul de mizerie grosolană pentru că am asistat la o dezbatere care reflectă stadiul infect în care se află societatea umană și care are menirea să te pună pe gânduri, fiind o bucată de film extrem de inteligentă, plină atât de cuvinte indecente ce denotă o minte săracă, dar care se crede deasupra, dar și de exprimări elevate din partea unor personaje educate care încă mai văd dincolo de superficialitatea căcăcioasă, servită neîntrerupt din toate direcțiile manipulatoare care ne acaparează treptat mințile, ce ne face creierul terci și ne transformă în zombies umblători fără vreun scop personal anume.

Abia la final, punând cap la cap toate elementele artistice la care am asistat, am putut să-mi fac o părere despre film și să mă scutur de ideea preconcepută cu care am plecat în gând la vizionarea lui. Am înțeles ideea din spatele lui, dar nu și utilitatea, la final nu aduce nimic nou în peisaj, ne spune lucruri pe care noi deja le știm pentru că le trăim zi de zi dar, de asemenea, știm că nici nu facem ceva pentru a le schimba, ne complăcem în mizerie și poate de asta ne și merităm soarta, pentru că suntem prea lași și ipocriți pentru a schimba ceva.

Cu siguranță este un film extrem de controversat care va genera păreri foarte diferite și discuții interminabile pe seama lui, dar, în opinia mea de habarnist, este un film snob care, în final, spune multe adevăruri, dar nimic nou.

M-am întins ca sperma pe față și nici m-am apucat să mai scriu ceva despre partea tehnică, n-ar fi prea multe de comentat aici, noroc cu subtitrarea în engleză pentru că dialogul în limba română este aproape neinteligibil. Mi-a plăcut, alt mini spoiler, cum: „Să te f.t în gură, și pe tine și pe Dan Voiculescu‟ a devenit „Fuck you, and fuck your mother too‟, în câteva momente filmul fiind și amuzant prin natura sa satirică.

Îi las pe alții să-i ridice os(anal)e acestui film, n-am fost deloc impresionat de el, este prea șocant doar de dragul șocantului, fără a spune ceva relevator, redă viața noastră normală care nu mai are nimic uman în ea, spunându-ne că am ajuns la data de expirare a speciei noastre, nu mai este bună de nimic. Eu mă opresc aici și știu că n-am gusturi (atât de amare) încât să elogiez în genunchi pelicula, dar cu gura plină tot pot urla o notă de 5 în catalog acestui film.

2.5 out of 5 stars (2,5 / 5)

Trailer:

Link IMDB

Link RottenTomatoes

About admin

Check Also

Thunder Force

Uzina Netflix-ului lucrează neîncetat și a ieșit pe poartă Thunder Force, o comedie ce le …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *