Iată că și cuplul guraliv de acum aproape 30 de ani a ajuns la al patrulea film cu Bad boys: Ride or die.
Or mai putea sau îi așteaptă pensia?
🎬 Bad boys: Ride or die – Premisă 📖
Se întâmplă lucruri mari în familiile celor doi copoi care au petrecut o viață în parteneriat polițienesc. Unul se însoară, altul așteaptă un alt nepoțel, ce să mai, viața pare cum nu se poate mai bună.
Însă din tenebrele trecutului vine să-i bântuie fostul lor căpitan, decedat trupește, dar amintirea încă dăinuie.
Este acuzat, post-mortem, de afaceri dubioase cu cartelurile de droguri, pare-se că alt subiect nu există în această franciză.
Cum Mike (Will Smith – King Richard) și Marcus (Martin Lawrence – The beach bum) nu înghit gălușca, știind cât de onest a fost șeful, încep o investigație pe cont propriu pentru a demasca înscenarea.
Însă nasul lor băgat prin oalele altora deranjează niște căpetenii bine plasate prin fotolii călduțe și uite așa se pornește un război generalizat care face ravagii în Miami.
💭 Bad boys: Ride or die – Comentariu 🍿
Dacă 2-ul nu a avut prea mult legătură cu 1, iar 3-ul a fost oarecum de sine stătător, iată că partea a patra este în strânsă legătură cu Bad boys for life, așa că trebuie să aveți temele făcute înainte de a vedea acest film.
În caz contrar n-o să știți care-i treaba cu Armando (Jacob Scipio – The unbearable weight of massive talent) sau ce s-a întâmplat cu căpitanul Howard.
O altă avertizare este aceea că prima jumătate de oră este groaznică, pare un cu totul alt film.
N-am cum să ocolesc cadavrul putrezit din cameră, jur că zici că acele 30 de minute au fost scrise de cineva captiv într-un butoi cu palincă pe caniculă de vară în timp ce fuma ciuperci și se îmbăta cu aburii de țuică.
Editarea este complet aiurea și dă dureri de cap, sunt prea multe culori de aveam impresia că halucinez, ce se petrece o dă mai mult în supranatural, nu are logică și nici un impact semnificativ în desfășurarea viitoare a firului narativ.
Mă speriasem, credeam că a luat-o razna și franciza asta și a fost „loveandthunderizată‟ pentru că era multă prosteală copilăroasă fără strop de amuzament.
Nici măcar glumele cu care se împroșcau M & M nu erau comice și le-am găsit forțate și stânjenitoare.
Însă, că vine marele dar, din momentul în care ajungem la pușcărie se schimbă complet foaia, norii de furtună care se abătuseră asupra primului act s-au risipit și filmul a devenit excelent.
Perioada de rătăcire prin bezna inspirației a dispărut, iar Bad boys: Ride or die se transformă în ceea ce așteptam, adică acțiune furibundă presărată cu tot felul de șotii și snoave mitraliate între Marcus și Mike.
De departe, această poveste este cea mai personală, familiile celor doi fiind direct amenințate de nenea cel rău, unul clasic și plin de clișee, ce nu are nimic memorabil, dar îți provoacă dezgust.
De aceea mizele sunt la cel mai înalt nivel și oamenii legii cu gura mare trebuie să apeleze la toată puterea de care sunt în stare pentru a rezolva situația.
Doar că, mare belea, vârsta își arată colții ascuțiți și aici mi-a plăcut pentru că filmul încearcă să fie realist și nu-i pictează pe cei doi ca pe niște supereroi capabili să dărâme lumea în demersul lor.
Mai scârțâie un genunchi, te mai ia cu palpitații, privirea joacă feste, se mai blochează un cot, mai gâfâi după un sprint de 10 metri, corpurile celor doi polițiști se comportă ca unele de 50+ ani, nu de 25 de ani.
Astfel, au nevoie de ajutor și aici scenariul vine cu două mari surprize, pentru mine cea mai palpitantă scenă a fost una în care nu au fost implicați protagoniștii, ci altcineva.
Și dacă până acum făceam caterincă și mă tot întrebam Who the fuck is Reggie?, ei bine, acum am aflat răspunsul. Sfinte Sisoe!!!
Mai există un personaj, un suflu tânăr adus în prim-plan, care trece printr-un botez al izbăvirii, fiindu-i aplicat un tratament de genul celui din franciza The fast and the furious.
Nu scriu mai multe, dar nici nu-i foarte greu de imaginat la cine mă refer.
Acțiunea este brutală, seria continuând să aibă rating R și aici este folosit cu vârf și îndesat, spectaculozitatea secvențelor atinge culmi noi, se simte o amplificare în explozii, gloanțe, sânge și violență.
Nu are o scenă care să mi se întipărească în minte, așa cum a fost cea cu mașinile pe autostradă din Bad boys 2, dar odată pornită acțiunea, nu mai există timp de răgaz.
Este un bombardament constant de scandal motorizat și armat, cu grenade, bărci, elicoptere, rachete, aligatori, cuțite, vehicule militare, ce să mai, sunt îngrămădite de toate pentru toți.
Sunt și multe personaje implicate, aduse de prin toate filmele anterioare, și ele trec printr-o evoluție complexă care le aduce la final într-un alt stadiu decât cel în care le-a găsit startul.
Ar fi fost bună și ceva mai multă emoție având în vedere tematica abordată, cea a familiei pentru care trebuie să faci orice pentru a o proteja, n-ar fi stricat câteva lacrimi vărsate pe ici, pe colo.
În mod cert actoria nu este una de Oscar, nu asta s-a dorit, dar chimia dintre cei doi protagoniști încă este acolo, nu și-a pierdut prea mult din farmec, chit că mai scârțâie glumele când și când.
Eu, însă, aș fi interesat de un film cu Reggie și Armando după ce bătrâneii se vor retrage.
Ah, apropo, fiți cu ochii-n patru în startul filmului, ăla dezlânat și dezorganizat, în caz contrar veți rata câteva apariții surpriză. Pe una o anticipam, că n-ar fi prima oară când este folosită, dar la una am căscat ochii a mirare.
N-au nicio treabă cu povestea, sunt acolo doar să fie, poate voi le veți aprecia mai mult, eu le-am găsit inutile.
🏆 Bad boys: Ride or die – Verdict 👍 sau 👎
Când se trage linie, este clar pentru mine că primul Bad boys nu poate fi depășit, ca acțiune da, ca șarm nu.
Partea a patra ar fi putut să atenteze la această coroniță, dar a avut acele 30 de minute groaznice care au perturbat bunul mers al filmului.
Noroc că scenariul a intrat ulterior pe un făgaș ascendent și și-a spălat păcatele, nu pe toate, dar multe dintre ele.
Uitai să scriu la comentariu cât de bine știu aceste francize să ne programeze ca niște câini.
Nici nu am auzit bine primele ritmuri din melodia titulară că procesele chimice din creier au intrat în acțiune și au eliberat instantaneu endorfine.
M-am simțit dintr-odată mai fericit, ca o reacție automată incontrolabilă, asta deși filmul nu a devenit mai bun, aceleași scene ar fi fost cu sau fără Bad boys, bad boys, watcha gonna do?
Însă acesta este efectul unei coloane sonore bine alese, amplifică senzațiile transmise de vizual.
Este cel mai bun film al anului? Clar nu, dar este distractiv și reprezintă o adiție lăudabilă în această serie despre care am o puternică impresie că nu se va termina aici, chit că nu există vreo secvență după genericul de final.
Așa că, în onoarea lui Bad boyd: Ride or die, sau în ciuda lui, am să molfăi cu plăcere 8 bomboane Skittles, dar nu din alea negre.
PS. Nu zic unde, dar oare mi s-a părut că a existat o referințî subtilă către Avengers: Endgame?