Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Singurul motiv pentru care am urmărit Bahay na pula a fost titlul filmului cu care am încercat să testez algoritmii lui Zuckerberg să văd dacă-mi dă ceva avertisment pentru limbaj indecent.
🎬 Premisă
În traducerea lui Google, Bahay na pula înseamnă Casa roșie, iar povestea se leagă de eterna bântuire fantomatică.
Un cuplu tinerel, Jane și Raffy, se pregătește pentru întâmpinarea primului lor copil. Asta înseamnă casă nouă, așa că avem un șantier în plină forfotă.
Ăștia neavând unde pune capul pe pernă, află de-o moștenire prăfuită, o locuință ancestrală păzită de-o babă cu yin-yang-ul la vedere, așa că tinereii noștri se prăvălesc grămadă în căsoaia veche, de-i scârțâie încheieturile la fiecare adiere de vânt mai consistentă.
Amu` se știe clar, încă din antichitate, că o casă veche nebântuită este ca pita fără slană, adică n-are niciun farmec într-un film horror.
Iese imediat la careu una bucată fantomă mai specială, ea având intenții clare de posedare, la propriu, a jumătății feminine din cuplul proaspăt mutat în ogradă.
Așadar, avem de-a face cu clasicul film horror în care fantomele bântuie nestingherite, în Bahay na pula motivul moroiului fiind unul mai interesant ca de obicei.
💭 Comentariu
Cum n-aveam nici cea mai mică idee despre premisa din film, nu mi-am setat deloc niște așteptări, eram sigur că va fi o producție ieftină, fără cine știe ce buget. Și aici am avut dreptate.
Dar atmosfera este una colcăitoare de sentimente inconfortabile, poate și datorită modului în care sunt filmate multe scene.
Din lipsă de bani pentru fantomă, regizorul transformă camera de filmat într-un personaj din film, fiind așezată în unghiuri ciudate ce dau senzația că personajele care aburesc oglinda sub nas sunt urmărite de cineva.
De asemenea, la efectul de zbârlire a părului spectatorului contribuie și înfățișarea casei care beneficiază de toate dotările „moderne‟, precum apă caldă la lighean și curent de la lumânări.
Pe partea de sperieturi, din păcate Bahay na pula este pătat de veșnicele clișee care aici nu-s folosite prea mult, iarăși din motive bugetare. Nu consum litere de pomană, le știți prea bine.
Tocmai de asta cred că regizorul a apelat la alt șiretlic, acela de a angaja actori cât mai urâți în roluri secundare.
Ce fantome domne? Te împiedici noaptea de baba care are grijă de casă și albești instantaneu de frică în toate locurile în care te-a fericit pilozitatea.
Nici nu pot considera filmul ca fiind unul de groază, deja scârțâiturile unor uși neunse și aparițiile cronometrate la secundă nu mai cauzează palpitații la inimă și respirație grea de ceva vreme.
Este mai mult de mister pentru că ăsta a fost obiectivul meu principal odată ce s-a pornit firul narativ, acela de a-mi da seama cine-i fantoma și ce însărcinări demonice vrea să le dea celor doi însurăței care-i deranjează somnul de veci.
Însă este subțire de tot ca produs final, încearcă să șocheze prin anumite scene mai dificil de urmărit care au legătură cu ororile războaielor trecute, dar regizorul Brillante Mendoza n-a mai reușit să scarmene muza care i-a adus premiul pentru regie la Cannes pentru filmul Kinatay.
O dovadă că Bahay na pula este prea obscur o reprezintă și faptul că la o lună de la lansare pe IMDB n-are nicio recenzie, nici de la critici, nici de la audiență.
Pur și simplu povestea prezentată n-a avut suficiente gloanțe narative fiabile să mențină un ritm constant al tirului sperieturilor. Plus de asta, o fi ceva cu schepsis în Filipine, cu semnificație pentru acea zonă, dar m-a tot bombardat cu tot felul de reguli birocratice și legislații complicate cu privire la construcțiile de patrimoniu.
A vrut să ne transmită faptul că dacă nu-ți place că vecinul ascultă manele și stai într-o clădire arhaică, nu mai poți să ți-o muți după cum ai chef. Dar acest aspect a fost total neinteresant pentru mine.
Personajele nu sunt scrise deloc bine, au reacții total inadecvate situațiilor reprobabile prin care trec, și acceptă prea ușor niște chestii care într-o lume normală ar fi unele inexplicabile și, prin urmare, generatoare de mare panică isterică.
Să-mi termin comentariul într-o notă pozitivă, Bahay na pula face o chestie originală, cel puțin pentru mine, n-am mai văzut la vreun film asta, la creditele de final fiecare nume important care a participat la realizarea filmului este atașat și unei fețe, astfel am stat cu ochii lipiți de ecran să văd moacele din spatele camerei de filmat, de la regizor până la coafor.
🏆 Verdict
Bahay na pula nu-i mare șmecherie, atacă eterna poveste a casei bântuite, încearcă să-i dea o tencuială nouă, dar scheletul constructiv are atât de multe straturi identice pe el încât văruiala din film nu ține.
Nici măcar scenele de căpătâi, pe care se bazează Bahay na pula să te bage-n sperieți nu-s foarte eficiente, dar reușesc să iște ceva sentimente de speriat în tine cât să nu-l demolez definitiv.
Dar este prea puțin pentru a-l asemui cu alde Aterrados, așa că nu pot să-i emit mai mult de 5 autorizații de construcție.
(2,5 / 5)
