Bastarden (The promised land)

Bastarden The promised land Bastarden (în traducere englezească The promised land) este propunerea daneză pentru Oscarul acordat celui mai bun film internațional.

Când scriu aceste rânduri a prins lista scurtă, să vedem dacă înhață și nominalizarea.

 

🎬 Bastarden (The promised land) – Premisă 🕮

Pe vremuri, când încă nu exista Cartofisserie în regatul danez, un căpitan rămas fără obiectul muncii, adică război, vrea să se reprofileze.

I s-a năzărit să îmblânzească pământul sterp al întinselor câmpii neroditoare și vrea de la rege dezlegare să purceadă la această misiune ce pare imposibilă.

Că nu-i primul care a încercat să dea cu sapa în bolovani. Toți cei dinaintea lui au eșuat.

Dar Ludvig Kahlen (Mads Mikkelsen – Druk) posedă două calități importante: este încăpățânat (nu se dă bătut cu una, cu două) și are timp (nu se grăbește undeva anume).

N-apucă el bine să are primul ogor că un lord de prin împrejurimi, care susține că pământul este al lui, nu al regelui, începe să-i dea târcoale.

Cum era de așteptat, izbucnește un conflict între cei doi.

 

💭 Bastarden (The promised land) – Comentariu 🍿

Cine s-ar fi așteptat ca un film despre cartofi să fie interesant?

Dar cum în rol principal este Mads Mikkelsen, iar ca regizor/scenarist îl avem pe Nikolaj Arcel și precedenta lor colaborare a fost Riders of justice, nu prea avea cum să fie altfel decât palpitant.

Eh, povestea nu-i neapărat despre cum se cultivă cartofii, este doar un pretext, subiectul de bază este diferența imensă de comportament dintre oameni.

Suntem o singură rasă, dar atât de diverși din punct de vedere al mentalității.

Dacă Ludvig nu dorea altceva decât să își vadă în liniște de tarlaua lui, fiind concentrat pe o singură treabă, adversarul său, Schinkel, este un oportunist mârșav care caută cu orice preț să acumuleze avere.

Și nu-l interesează pe ce cadavre trebuie să calce în atingerea dezideratului său mercantil.

Dacă mi se permite comparația, am simțit filmul ca un fel de There will be blood danez, aduce cu acea peliculă doar în linii mari, dar parcă se cam aseamănă.

Personajul principal, în ciuda bunătății sale, pare blestemat, tot ce i se poate întâmpla rău i se întâmplă, de parcă zici că Dumnezeu este plecat cu sorcova veselă și l-a lăsat de izbeliște.

Vreme rea, hoți insistenți, piedici birocratice, foamete-n burdihan, boleșnițe parșive și lipsa forței de muncă, iată cu ce se confruntă Ludvig înainte să-i răsară primul vlăstar de cartof.

Povestea este una profund umană și se bazează pe relațiile pe care Ludvig le înnoadă cu cei care se sinchisesc să îi dea o mână de ajutor în ciuda tuturor amenințărilor venite din partea autorităților.

Când zic autorități, mă refer desigur la canalia de lord, duce sau ce dracu era mormolocul ăla de băloșea la niște pământuri pe care nu le băgase în seamă înainte ca altcineva să se arate interesat de ele.

Arză-l pielea de scursură de om, că-mi venea să-i retez subit știuletele de pe cocean de panaramă infectă ce era.

O să nutriți aceleași sentimente când veți urmări pelicula, nu îl boscorodesc de pomană.

Bastarden The promised land

 

Filmul este brutal, chiar sălbatic aș putea spune, dar nici nu este de mirare, deoarece oglindește perioada secolului XVIII când nu umblau deloc câinii cu covrigi în coadă.

Mai ales prin acele teritorii neospitaliere unde atât natura, cât și umanul, voiau să-ți ia măsurătorile pentru coșciug.

Deși dramatic și sumbru de te ia cu frisoane, uneori chiar la propriu, reușește să-ți și încălzească sufletul pentru că îți dă speranțe unde nu mai credeai că există.

Aș mai putea spicui câte ceva despre personajele secundare cu care dârzul Ludvig ia contact, dar nu are rost, tocmai ele reprezintă sarea și piperul acestui film.

Și aș fi nemernic să vă veștejesc anumite surprize, așa că voi intra-n hibernare pe această temă.

Dragi cinefili, nu știu cum să vă zic mai elegant, dar Mads Mikkelsen este tăticul lor pe actorie, până și în producțiile submediocre în care apare el joacă excelent.

Iar aici rupe pe interpretare, sunt scene special create care se concentrează doar pe el, dându-i mână liberă să-și etaleze talentul uriaș pe care îl posedă.

Uneori nici nu este nevoie să rostească replici, sunt suficiente mici zvâcniri din buze, tresăriri abia sesizabile ale mușchilor feței sau sclipiri subtile ale ochilor pentru a transmite emoții cu căruța.

 

🏆 Bastarden (The promised land) – Verdict 👍 sau 👎?

Este un film al contrastelor.

M-a și enervat la culme din cauza (sau poate datorită?) personajului negativ care m-a făcut să fierb la foc și să-i doresc tot răul din lume.

Dar a reușit să mă și emoționeze și bucure, deși nu ai zice la prima strigare că este un film de așa natură.

Se vrea a fi un mesaj optimist aruncat într-o lume hulpavă care abia așteaptă să te mănânce cu fulgi cu tot dacă încerci să fii altfel.

În cazul de față, să fii o persoană bună, milostivă, care vrea dreptate. Și, uneori, pentru asta persoana trebuie să apeleze la anumite sacrificii.

Cu un Mads Mikkelsen în formă maximă, dar când nu a fost el așa?, o realizare tehnică simplă, dar eficientă, și o poveste despre spiritul uman greu de înfrânt, nu prea am ce să critici să-i aduc filmului.

Că nu-i prea original și am mai văzut producții de acest gen, da, este adevărat, dar cam greu în această eră a cinematografiei să mai vii cu ceva adevărat inovator.

Așa că mă retrag în căsuța mea din preerie, dar nu înainte de a umple 9 saci cu prețioșii cartofi care mă vor ajuta să trec iarna.

4.5 out of 5 stars (4,5 / 5)

YouTube #shorts

Trailer

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

Challengers

Challengers

Am trecut de calificări și am ajuns pe tabloul principal al filmului Challengers, unul care …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *