Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Din când în când îmi place să mai bag câte o premieră, adică sper că-s primul de prin zona asta care scrie despre Battle on Buka Street, un film nigerian din 2022.
🎬 Battle on Buka Street – Premisă 📖
Yejide (Funke Akindele) este regina halelii pe strada al cărei nume se regăsește în titlul filmului. Nu că este ea cea mai pricepută bucătăreasă, ci mama ei învârte polonicu-n ceaun de miroase tot orașul.
Treaba se cam strică în momentul în care apare concurența reprezentată de Awele (Mercy Johnson Okojie), dușmanul de moarte care a revenit după ani și ani prin locurile natale.
Așa că începe o bătălie culinară între cele două pentru a atrage clienții de partea lor.
Și ce pornește ca o hârjoneală inofensivă ajunge mai târziu la o amploare chiar explozivă.
Vedeți cum m-am luat cu altele și am uitat ce era cel mai important?
Yehide și Awele sunt surori vitrege gemene.
Huh? N-are sens? Ba are pentru că-n Nigeria se practică poligamia și cele două au apărut pe lume în aceeași zi.
💭 Battle on Buka Street – Comentariu 🍿
Cum sunt la primul contact cu producțiile de la Nollywood, industria cea mai harnică din lume, nu în valoare absolută, deoarece India o depășește cu foarte puțin, ci ca medie raportată la locuitori, cu un film la 85.000 de locuitori, nu știam la ce să mă aștept.
Probabil aveam o prejudecată că voi da peste o panaramă de producție la nivel tehnic și narativ, dar m-am înșelat amarnic.
Hai să scriu mai întâi despre partea vizual-auditivă, una care face de tot râsul realizările cinematografice de la noi.
Filmul se aude excelent și se vede foarte bine, neexistând vreo diferență majoră dacă îl compar cu cele de la Hollywood.
Bine, se simte bugetul infim când vine vorba de efectele speciale șubrede, că sunt câteva aici, dar într-un număr foarte mic, dar nu am cum să trec asta la puncte negative.
Ce-i drept, am și ales una dintre peliculele de mare succes din Nigeria, că dacă mă aruncam la unele mai de mâna a doua probabil altfel stătea situația.
Aspectul vizual-auditiv este încântător pentru un novice în această cultură nouă, costumele sunt foarte colorate, modul de interacțiune extrem de diferit, iar limbajul este fermecător și chiar bulversant.
Se vorbește amestecat și sper că am numărat bine, dar pe lângă engleză am auzit dialectele igbo, yoruba, hausa și pidgin.
Nu că le-aș recunoaște, dar subtitrarea mă anunța ce dialect este folosit în scena respectivă.
Acum să trec la povestea care urmărește acest război cu miasmă de fratricid în care fiecare soră încearcă s-o depășească pe cealaltă în orice aspect al vieții.
Dușmănia este moștenită de la mamelele lor care s-au luptat pentru inima soțului, care să-i ofere mai repede o mâncare bună sau un moștenitor viguros.
Se evidențiază două tabere separate, dacă vreți niște expresii fistichii, uniunile uterelor, organizațiile ovarelor, găștile genitalelor, trupele trompelor uterine, care se luptă pentru supremație.
Primele 90 de minute reprezintă o comedie la care am râs binișor având în vedere ce idei năstrușnice și din ce în ce mai sofisticate și periculoase le dau prin cap combatantelor pentru a-și înfrânge inamicul.
Ce să mai, conflictul este intens și pasionant, chiar mai interesant decât confruntarea judiciară autohtonă având ca subiect eclerul la tavă dintre vloggerițele culinare Jamila și Laura Laurențiu.
Câteva din strategiile utilizate sunt ușor de imaginat, dar când se încinge scandalul iese la înaintare artileria grea.
Și când mă întrebam până unde se poate duce această bătălie pe Strada Buka, filmul face un viraj atât de abrupt, schimbând complet genul, de n-am știut ce m-a lovit, atât de năucit am fost.
Devine subit o dramă emoționantă pentru că se bagă în seamă o poveste din trecut, una ale cărei amănunte au fost presărate în timpul umorului, dar despre care nu credeam că va juca un rol important în poveste.
Practic nunta devine înmormântare, iar petrecerea se transformă-n pușcărie instantaneu.
Mi-a plăcut efervescența cu care au interpretat protagonistele. Conversațiile se purtau mai mult prin onomatopee nervoase și gesticulări manuale.
Apropo, foarte mult timp au fost nemachiate, arătând natural, ceea ce a conferit o notă suplimentară de verosimil producției.
🏆 Battle on Buka Street – Verdict 👍 sau 👎
Deși durează prea mult, se apropie de 2 ore jumătate, ceea ce mai taie din efectul comic, nu și din cel dramatic, pelicula este una care nu m-a plictisit deloc.
Poate și pentru că eram hipnotizat de noutatea la care asistam, un film nigerian de la mama lui de acasă, unul care prezenta o cultură diferită, cu obiceiuri și comportamente altfel.
Înapoiată? Nu știu dacă aș caracteriza-o așa doar pentru că palma este mijloc de educație, papucul devine armă letală, mama-i bombă nucleară și expresia supremă de alint este „Sunteți niște idioți!‟.
Se simte diferența față de Europa îmbuibată și USA super sensibilă, în Nigeria viața este grea și, în consecință, duce la făurirea unor caractere dure, că altfel nu ai cum rezista dacă ești pămpălău pufos plângăcios.
Am făcut-o și pe asta, nu a fost deloc o experiență rea, din contră, mi s-a părut deschizătoare de minte și de aceea am să-i comand și eu 8 porții de supă ogbono.
Acum chiar sunt curios ce-i de capul filmului A tribe called Judah, lansat în decembrie 2023, primul care a încasat peste 1 miliard de naira (adică aproape un milion de dolari), de două ori mai mult decât Battle on Buka Street, al doilea în lista filmelor cu cele mai mari încasări din Nigeria.
(4 / 5)
