Mă puse necuratul să apăs pe Netflix-ul de pe telecomandă și să dau drumul la Before I fall pentru că am căzut în capcana premisei filmului.
Când este vorba de o astfel de intrigă, nici nu mă mai interesează alte aspecte, tabăr pe film mai ceva ca babele pe moaște.
Aici avem parte de veșnica retrăire a unei anume zi, cum am avut parte în recentele Happy death day și Happy death day 2U.
În Before I fall ne intersectăm interesele cu Sam, o fătucă adolescentină, parte a unei trupe de fete populare, din categoria viperelor zeflemitoare, care se cred deasupra tuturor și care iau în bâză o timidă colegă de liceu care, ce este drept, parcă și cere să fie hărțuită după modul în care arată.
Pare că Sam are o viață perfectă din toate punctele de vedere, o familie fericită, prietene bună, gagiul cel mai șmecher, numai că din trailer aflăm că Sam, după ce dă din fund pe la o petrecere, are un accident cu mașina în mijlocul nopții, o mierlește pentru a se trezi în aceeași zi, reluând ultima zi a vieții.
De ce? Păi de asta au făcut filmul.
Am zis gata, ăsta e de mine, cu timp, cu repetiții, cu efect de fluture, deja premisa m-a captivat.
Însă filmul este o mare flatulație, până crapă puștoaica trece jumătate de film umplut cu clișee și stereotipuri adolescentine de mă ofticam că nu am unghii false lungi să mi le bag în ochi.
Aceleași fete arogante, aceleași faze banale de bullying, veșnica petrecere cu un catralion de liceeni puși pe băute și schimbat de salivă, și pot continua așa la infinit.
Până intră în pâine filmul deja îmi pierdusem interesul pentru că aflasem între timp ce avea să se întâmple, scenariul fiind foarte previzibil și incredibil de banal și lipsit de sens.
Este clar că filmul este țintit spre cei aflați în a doua decadă a vieții care nu au văzut producții mai bune pe această temă pentru că Before I fall trebuia să se numească Before I sleep, atât de plictisitor este cu scenariul transparent copiat din alte filme mai inteligente.
Nici măcar nu încearcă să fie subtil și, pentru a fi sigur că spectatorii pricep mesajul extrem de clar, ne bate la cap cu Sisif și alte bolboroseli filozofice despre cum să fii tu însuți, să fii mai bun, mai bla bla bla, având impresia că filmul este urmărit exclusiv de o ceată de debili mintali suferinzi de pierdere de memorie.
Nu mai zic că acțiunile întreprinse de personajul principal frizează absurdul prin prostia imensă de care dă dovadă Sam, iar finalul este telefonat încă înainte de primul accident de mașină, atât de evident este scenariul stupid.
Personajele nu evoluează, povestea este lipsită de sens și actoria cel mult mediocră.
Cum și de ce? Sunt întrebări rămase fără răspuns. Scenarista nu s-a deranjat să scrie ceva cu adevărat inteligent, a crezut că dacă tot este adresat filmul adolescenților care oricum înghit orice film YA găunos, nu mai este cazul să se screme prin neuroni.
Este păcat pentru că filmul abordează tot mai stringenta problemă a bullying-ului, dar o face atât de prost și dintr-un motiv atât de debil încât pare mai mult că parodiază această problemă în loc să o abordeze pe un ton serios, așa cum ar fi normal.
Before I fall ia o premisă destul de fumată, dar încă interesantă în mâinile cuiva care se pricepe, și face 3,14-3,14 pe ea, îngroșând grămada cu filme bălegare cu care Netflix se laudă. Nici nu este de mirare ținând cont că este scris de cineva care nu are nimic bun în portofoliu și regizat de cineva care are doar 3 alte filme de care nici familia ei nu a auzit.
Nota 3.
(1,5 / 5)Trailer: