Blown away

Blown away continuă obsesia mea recentă de a revedea filme bombă. După The long kiss goodnight a venit rândul acestei producții din 1994 în care acțiunea are loc în Boston acolo unde protagonistul, Jimmy Dove (Jeff Bridges – Only the brave, The last picture show, Hell or high water), lucrează în cadrul poliției, fiind mare mahăr în echipa de geniști.

Dar vârsta își spune cuvântul, plus că omul vrea să se așeze la casa lui, așa că decide că a venit vremea să atârne cleștișorul în cui și să iasă la pensie.

Doar că fantomele trecutului nu îi dau pace și dintr-o pușcărie de maximă securitate evadează un cunoscut din tinerețile sale, irlandezul Gaerity jucat de un foarte activ în acea perioadă Tommy Lee Jones (Volcano, Jason Bourne, Ad Astra) care în 2 ani a apărut în Under siege, The client, The fugitive, Natural born killers și acest film.

Pe vremea aia nu se știa despre islamiști, Allah sau musulmani sinucigași, la modă era IRA și bombardierii irlandezi. Deh, fiecare perioadă cu teroriștii ei.

Așa că Gaerity se cărăbănește din Marea Britanie și poposește taman în Boston-ul în care se regăsește și Jimmy căruia are ceva polițe de plătit pentru ceea ce s-a petrecut cu decenii în urmă.

Ce mi-a venit să urmăresc acest film obscur? Că nu este foarte cunoscut și eu mi-l aminteam foarte vag doar datorită unei scene de final. Pur și simplu sunt în acea perioadă a lunii în care mă lovește cheful să belesc pupila doar la un anumit gen de film și acum este vorba despre explozii.

Trebuie să recunosc că povestea din Blown away nu-i cine știe ce, unii critică filmul pentru că actorii nu o bunghesc deloc cu accentele de bostonieni sau irlandezi, dar nu mă pricep, dacă o ardeau pe moldovenește cu accent bănățean, poate îi taxam și eu, dar nu m-a deranjat prea mult modul de vorbire al personajelor. Noroc însă cu subtitrarea pentru că în multe secvențe în care dialectul irlandez iese la iveală nu prea se înțelege ce discută personajele.

Ritmul este destul de lent în prima parte, deși la bază avem o echipă de geniști ce vrea să oprească un bombardier malefic, dar al dracului de inteligent care face bombe și din prezervative folosite, nu se întâmplă mare lucru. Ce este drept, sunt destule scene în care numărătoarea inversă își face de cap, dar sunt plasate departe unele de altele și nu durează foarte mult, lăsând timp suficient să fermenteze personajele care oricum nu sar din tiparele obișnuite.

Acțiunea este oarecum repetitivă, avem parte de aceeași scenă reluată de câteva ori cu o construcție similară: plantăm bomba ingenioasă, chemăm geniștii și apoi tremurăm în anticiparea deznodământului, vor reuși sau nu să taie firul corect?

Regizorul este mare pișicher, te manipulează emoțional, știind cu cine ai de-a face, sunt momente tensionate în care ideea însămânțată perfid de modul de filmare te face să crezi că orice mică acțiune va activa bomba, vezi scena bucătăriei, una în care stai cu buca-ncleștată pentru că nu știi când și cum va fi declanșat pocinogul.

Din păcate pentru Blown away, personajele nu sunt atât de interesante precum în The long kiss goodnight și doar prezența celor doi renumiți actori le-au făcut cât de cât suportabile pentru că nu au șarm, nu au nimic special care să le facă atractive.

Și în afară de spectacolul vizual pe cinste, Blown away nu are altceva de oferit în afară de niște strâmbături din nas la incredulitatea cu privire la resursele nelimitate, atât financiare, cât și logistice, pe care le are personajul negativ.

Ah, scuzele mele, mint, are o coloană sonoră de excepție, pe lângă piese semnate de U2, avem parte și de prea mult uzitata, dar perfect folosită aici, 1812 Overture a lui P. I. Tchaikovsky care acompaniază mirific scenele explozive, parcă zici că speciale pentru asemenea momente pirotehnice a fost compusă această bucată muzicală. Cum mă învârt că dau numai peste Alan Silvestri la butoanele auditive, și aici tot el este autorul coloanei sonore ca în multe alte filme, de la Predator la Endgame.

La rece vorbind, Blown away nu-i cine știe, povestea este cam fâsâită, fitilul este cam lung până să amorseze piesele de rezistență din film, personajele nu generează prea multă drăgălășenie, dar pentru mine nu prea contează aceste aspecte într-un film de acțiune care se învârte în jurul bombelor, mă interesează dacă bubuie sau nu ecranul. Și în Blown away bubuie suficient de mult încât să-i cumpăr 7 litri de gazolină.

3.5 out of 5 stars (3,5 / 5)

Link IMDB

Link RottenTomatoes

About admin

Check Also

Shoot `em up

Înainte de John Wick și toate copiile ieftine, a fost Shoot `em up, un film …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *