Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
A treia zi a Săptămânii Filmului Chinezesc 2024 găzduită de Centrul Cultural Chinez din București a propus spre vizionare Chang `An, un film animat din 2024.
🎬 Chang `An – Premisă 📖
Gao Shi se află în fața unei mari bătălii în timpul dinastiei Tang, dar nu are timp să se pregătească pentru câmpul de luptă pentru că este interpelat de un trimis al împăratului.
Acesta vrea să știe care este legătura dintre Gao Shi și Li Bai, așa că bătrânelul cu plete albe se pune pe narat întâmplări care ne plimbă prin multe decade de viață.
Și începe încă din copilăria lui când a fost învățat de tatăl său cum se mânuiește lancea pentru că era mai greu cu cititul, bag seama că era dislexic, că-i fugeau literele prin fața ochilor.
Când devine flăcău pornește spre orașul Chang `An având gânduri mari, că vrea să devină cineva.
Pe drum se întâlnește cu Li Bai, un alt tânăr cu aceleași idealuri și restul este poveste. La propriu.
💭 Chang `An – Comentariu 🍿
Țineți-vă de propriile frâie pentru că avem de-a face cu o animație mamut deoarece durează aproape trei ore.
În mod clar nu este destinată copiilor pentru că este incredibil de lungă chiar și pentru un adult, mi se părea că nu se mai termină.
Și nu pentru că ar fi slabă, dar nu sunt obișnuit ca asemenea producții să se ducă spre 180 de minute.
A trebuit să-mi fac un pic lecțiile, că era evident că filmu-i bazat pe fapte reale, dar nu aveam habar cine sunt cei doi protagoniști implicați în poveste.
Acțiunea este plasată în secolul 8 al erei noastre și după ce m-am mai dumirit oleacă mi-am dat seama de ce scenariul marșează atât de mult pe latura lirică-melancolică a poveștii. Pentru că Gao și Li erau fierți pe poezie.
Preferau să se dueleze în versuri filozofice decât călare în război și pe atunci asta era o mare onoare, să fii cunoscut pentru că o arzi bine în rime.
Marea problemă a acestei producții este aceea că nu are lipici la audiența din afara Chinei, eu ca neofit n-am putut rezona în vreun fel cu acele personaje pentru că nu știam cine sunt.
Amu` și chinezii s-ar uita ca râma-n calendar la un film românesc despre Eminescu.
Așadar, partea dedicată poeziei este una extinsă și oricât de suave și bine scrise sunt versurile la un moment plictisesc pentru că asculți poeme cu plăcere, dar până când?
Voiam și ceva bătălii sângeroase să aibă apoi și artiștii despre ce compune că nu merge să omagiezi la infinit floarea de cireș și glezna de femeie.
Nimic de comentat, sunt îmbătătoare intelectual respectivele ode recitate cu mult patos, dar și de icre negre ți se apleacă dacă mănânci prea multe într-un timp scurt.
Există și scene interesante în care cinetica lasă în urmă poetica și atunci m-am mai însuflețit vizual pentru că luptele sunt la scară largă și destul de brutale pentru o animație.
Nu se ajunge chiar la nivel de Game of thrones, dar trupurile umane devin pernițe moi numai bune de înfipt diverse obiecte ascuțite.
Firul narativ de bază se axează, fără dubii, pe legătura aparte dintre cei doi, o relație atât de pasională încât emana o puternică miasmă de homoerotism și m-a băgat la gânduri că-și înmuiau penița unul în călimara celuilalt.
De ce această senzație? Pentru că prea se antrenau la bustul gol cu orice ocazie și se sorbeau din ochi cu atâta drag de depășeau în intensitate ocheadele aruncate de un alcoolic unei sticle de tărie după un an de abstinență.
Știu, sună libidinos și obscen și probabil sunt și un pic rău venind cu o asemenea caracterizare, dar dacă vedeți animația sunt aproape sigur că-mi veți da dreptate.
Mai rar am văzut în această artă, indiferent de forma ei, serial, live action sau animație, o legătură atât de puternică între doi oameni care nu-s așezați pe crăcile aceluiași arbore genealogic așa cum am găsit aici.
Probabil sunt multe elemente simbolice care mi-au scăpat ca urmare a necunoașterii culturii antice chinezești, dar sunt și aspecte universal valabile ce au legătură cu politica infectă.
Una bazată pe trădări mișelești, că altfel nu pot fi, pe strategii duplicitare, pe alianțe inedite și pe călcat pe cadavre pentru a ajunge la putere cu orice preț.
Iar cei cinstiți, cu inima curată, care vor totul pentru alții și nimic pentru ei, sunt dați la o parte ca niște paraziți contagioși.
Mi-a plăcut să urmăresc evoluția celor două personaje de-a lungul vieții lor și schimbările prin care trec care aduc cu ele și o reordonare a priorităților și modificarea idealurilor.
Ce n-am priceput a fost alegerea stranie de reprezentare vizuală a oamenilor, cu picioarele foarte scurte și trunchiul extrem de lung, creierului meu fiindu-i imposibil să se obișnuiască.
Deși având în vedere că și caii arată cam bine hrăniți, cu burțile durdulii, cred că este o alegere deliberată care face trimitere la picturile din era Tang.
Nu mă lăudați că-s cult, că nu-i de la mine asta, am aflat și eu căutând informații despre film.
Animația arată bine la nivel tehnic, dar nu excelent pentru că nu este una cu un buget excesiv, din ce am găsit ar fi costat undeva la 5 milioane de dolari, încasând peste 250 de milioane.
Are și ceva veleități artistice pentru că atunci când se pune de o șuetă poetică se schimbă stilul animației, devine feeric, de basm, este cu totul altceva.
Totuși, prea multe personaje aruncate să iasă la numărătoare, scenariul mi-a împuiat capul cu fel și fel de nume ale unora care apăreau într-o scenă și apoi dispăreau fără să aibă vreun impact asupra poveștii.
🏆 Chang `An – Verdict 👍 sau 👎?
Este o epopee prea epopee, deh, n-am talentul acestor poeți, ce ține o infinitate, și m-a plictisit, dar nu a fost o letargie narativă de prost gust, ci pur și simplu mi-a anesteziat simțurile.
Cred că mi-a ajuns această porție de poezie pentru un an întreg și nu mai vreau să aud de strofe recitate cu vervă artistică.
Nu pot să spun că mi-a străfulgerat inima de bun ce a fost, dar nici nu am cum să fiu mai dur cu filmul pentru că vina nepriceperii lui pe de-a-ntregul îmi aparține.
După preferințele mele, se preta mai bine la o miniserie în episoade de 30 de minute, nu la o animație de aproape trei ore la care niciun copil nu ar rezista cap coadă fără să facă gălăgie sau să vrea afară.
Poate că este o animație de recomandat, fiind originală prin abordarea ei, deloc copilărească și lipsită în mare parte de elementele clasice specifice genului, dar cred că durata sperie pe multă lume.
Nu vreau să mă lungesc și eu precum Chang `An, așa că vâr pana-n călimară pentru că vreau să aștern o poezie impresionantă cu strofe cât să umple 7 pergamente.
Ori de câte ori prind ocazia, recomand cu cea mai mare căldură Ne Zha, rămân la părerea că este cea mai bună animație pe care am văzut-o până acum.
(3,5 / 5)
