N-aveam de gând să mă uit la Detective Chinatown 1, dar m-am simțit oarecum obligat să mă pregătesc pentru Detective Chinatown 3, film care a doborât ceva recorduri. Dar despre acele recorduri vorbim când va veni recenzia pentru partea a treia.
Hai să facem cunoștință cu personajele principale.
Qin Feng (Haoran Liu) este primul pe listă, un tinerel aspirant la haina de detectiv, dar care cam ratează examenele. Șucărit nevoie mare după cel mai recent eșec, Qin își plânge de milă. Asta până când este expediat fără multe menajamente în Bangkok unde este luat în primire de o rudă îndepărtată, Tang Ren, spre a-l introduce în divertismentul thailandez să uite de necazuri.
Din nefericire pentru Tang Ren, pe capul lui se prăbușește un mare necaz, devine suspectul principal al unui caz întortocheat, o crimă cu sânge rece urmată de furtul unei cantități impresionante de aur.
Așa că neavând altă soluție, energeticul Tang Ren (Baoqiang Wang – Kung fu killer) face echipă cu bâlbâitul Qin Feng spre a rezolva cazul și a-și spăla numele care oricum era deja pătat, el fiind un coate-goale cu gura mare.
Franciza este mai mult comedie decât acțiune, un fel de Lethal weapon, 48 hours, Rush hour, Pepe și Zăvoranca, adică 2 personaje total diferite care nu se înghit neam.
Pot spune chiar că Detective Chinatown 1 tinde spre parodie pentru că personajele sunt tălâmbe, iar gagurile aduc aminte de cascadoriile lui Jackie Chan în care se folosește de orice îi cade-n mână pentru a scăpa de primejdiile în care se află.
Nu pot spune că nu este distractiv, m-am hlizit la câteva secvențe din partea de început a filmului, că pe măsură ce povestea înainta și timpul se scurgea scenele comice scădeau în efect pentru că aici comedia se bazează pe principiul: Dacă un gag a generat râs, hai să-l folosim de 10 ori.
Râd odată la o glumă, râd de 2 ori, dar ajunge, că n-am creier de muscă, să uit repede la ce am râs acum 15 minute.
Dar ce s-o mai dau pe după bambus, nătăfleții ăștia doi sunt hazlii, la fel ca personajele negative care n-au nici astea toți boii prin curte, practic este un film în care tăntălăii se luptă cu gogomanii și de câștigat nu câștigă nimeni.
Mare parte din comedie este fizică, nu se bazează neapărat pe dialoguri pline de poante pentru că probabil non-chinezii n-ar prinde savoarea dumelor cu specific de orezărie.
Cel mai interesant ca personaj este tânărul Qin Feng care, în ciuda eșecurilor lui repetate de a intra în rândul poliției, are o minte sclipitoare, a la Sherlock Holmes, cu o memorie eidetică și creier care procesează rapid. Mi se pare un personaj irosit într-un asemenea film, se potrivea într-o producție mai serioasă, întunecată, misterioasă, în care să rezolve crime teribile pentru că aici dă dovadă de inteligență ieșită din comun deși este împiedicat să se desfășoare cum trebuie de defectul de vorbire.
Povestea este destul de reușită pentru o comedie, scenariul reușește să bage în oală și ceva îmbârligături decente, una chiar complet neașteptată, face și câteva trimiteri și la chestii mai indecente, specifice țării Thailanda, dar dosește amănuntele picante, nu penetrează prea adânc în problemă să nu scormonească niscai împuțiciune deloc pe placul cenzurii comuniste.
Actorul ce-l joacă pe Qin Feng este cam blănos, o fi personajul lui unul tangențial cu genialitatea, dar interpretarea lasă de dorit. În schimb, impresionează Baoqiang Wang care rupe norma cu rolul fâșnețului, excentricului și guralivului acuzat pe nedrept. Are motoare-n maxilar și turuie non-stop, aducând sare, piper și hrean întregii compoziții narative.
Având în vedere că nu mă omor prea mult după comedii din astea copilărești, cu strâmbături și bălăcăreli infantile, Detective Chinatown 1 ia o notă destul de mare din partea subsemnatului, un 6 aurit.
