De la A24, celebrul studio fandosit, vine un film cu un titlu care-ți umple gura: Everything everywhere all at once. Dacă nu v-ați drogat încă, pregătiți-vă serios pentru o călătorie halucinogenă.
🎬 Everything everywhere all at once – Premisă 🕮
Evelyn (Michelle Yeoh – Shang-Chi and the legend of the Ten Rings) este o imigrantă din China care s-a catapultat în USA în căutarea visului american.
Dacă a visat să trăiască într-o casă dezordonată și să aibă o afacere de spălat haine vai mama ei, abia târâindu-și datoriile de la o lună la alta, atunci și-a îndeplinit visul.
Ajunsă la maturitate deplină, cu un soț care vrea divorț (Ke Huy Quan – Indiana Jones and the temple of doom), cu o fată pe dos (d-apăi cum se putea altfel?) și cu un tată strict (James Hong – Turning red), care-i judecă orice mișcare, Evelyn trăiește într-un haos total, mai ales că necazurile se sparg fix în scăfârlia ei.
Pe lângă familia care trage de ea în toate părțile și afacerea care o epuizează în permanență, mai are și un control de la fiscul american, o anume Deirdre (Jamie Lee Curtis – True lies) dorind neapărat s-o falimenteze.
De parcă astea nu erau de ajuns, își face apariția și premisa din Everything everywhere all at once, un soț venit dintr-un alt univers care își spune speranțele în Evelyn a noastră să țină piept antagonistului malefic Jobu Tupaki și să salveze multiversul.
💭Everything everywhere all at once – Comentariu 🍿
Se pare că revenim la filmele gemene, lansate aproape simultan, pentru că Everything everywhere all at once (25 martie 2022) și Doctor Strange in the multiverse of madness (6 mai 2022) împart aceeași premisă. Dar fix aceeași. Nici nu știu cine pe cine a copiat pentru că în Everything everywhere all at once există un element leit regăsit ulterior în filmul din MCU.
Dacă doriți cu adevărat un film despre Multivers, atunci Everything everywhere all at once este soluția cea mai bună.
Da domnule, aici chiar suntem plimbați prin multiple universuri unde sălășluim destule minute pentru a prinde șpilul care stă la baza fiecăruia dintre ele, ajungem să cunoaștem particularitățile stranii ale unor lumi diferite față de a noastră.
Imaginația zbârnâie de nu-i adevărat, așa bogăție de creativitate mai rar am văzut în filme.
N-are rost să vă descriu câteva dintre lumile vizitate pentru că nu m-ați crede, o să considerați că nu mi-am luat medicația oferită de personalul de la Bălăceanca.
Everything everywhere all at once își merită pe deplin numele, chiar este totul peste tot și tot odată, un film care necesită mai multe vizionări pentru că este atât de încărcat de substanță suculentă narativă încât eu unul n-am priceput totul din prima.
Este, dacă vreți, o combinație de Kung fu hustle cu The Matrix cu Rick & Morty, dar și multe alte filme pe care le veți descoperi în această călătorie bizară care vă va lăsa bulversați la destinație, iar primul gând care vi se va rostogoli în minte este: „Ce mama dracului împielițat am văzut?‟
Sunt aproape convins că scenariul a fost scris într-o sesiune nu de brainstorming, ci de prăjire a creierului, pentru că orice idee absurdă a trecut de preliminarii și și-a găsit locul în film.
Despre gen ce pot să scriu? Din nou, este de toate cu toate la grămadă.
Avem comedie cu găleata, uneori de-un amuzament grotesc-porno (dau un mic spoiler din start, este un premiu în formă de dop anal despre care deținătoarea spune: „Nu primești așa ceva decât dacă ai văzut mult rahat‟).
Serios, ilarul din film este unul spurcat, nici măcar n-are aluzii sexuale, ți-o înfige direct în rect cu glumele perverse.
Acțiunea este excelentă, de aia am și pomenit de Kung fu hustle, aici Evelyn dobândește aptitudini ale iterațiilor sale din multe alte universuri și se pune pe caftit în stil de arte marțiale, iar schemele sofisticate, excelent coregrafiate și, mai ales, bine filmate duc la o peliculă incitantă, iar fanii lui Jackie Chan vor fi satisfăcuți de scenele transpuse pe ecran.
Filmul trece de 2 ore și 15 minute, așadar avem timp de toate.
Ca atare, elementul SF este unul care se lăfăie copios în scenariu, făcându-ți creierul chisăliță, varză murată cu cartofi prăjiți, de simți că explodezi la cât de necontenit este torentul de informații și cât de neîndurătoare este viitura de imagini halucinante care nu se mai opresc.
M-a făcut Everything everywhere all at once să plâng? Aproape că da, i-a lipsit un pic de ceapă tocată presărată printre foile scenariului pentru a mă pune complet pe butuci. Sau poate că eram deja prea obosit, prea stors de puteri, după acest rollercoaster abracadabrant pentru a mai putea să lăcrimez.
Filmul este ceea ce Doctor Strange in the multiverse of madness ne-a amăgit că va fi, dar a fost ținut în frâu de conexiunile obligatorii din MCU și de infantilul PG13.
Producția are e rating R și îl merită cu vârf și îndesat pentru că te penetrează auditiv cu un limbaj înflorit, dar și vizual cu scene care țin chiar de XXX.
Însă nu trebuie să vă așteptați la vreun spectacol bombastic inundat de un CGI de sute de milioane de dolari, filmul are un buget modest, cât un actor mai acătării din MCU, deci nu se bazează neapărat pe grandoare vizuală, nu avem monștri cât blocul și explozii de-i umezesc visele lui Michael Bay.
Este extins la nivel intelectul și imaginativ, dar restrâns pe palier grandoman. Însă nu are a face, asta nu este nici pe departe o critică, din contră, demonstrează că poți face multe cu puțin dacă ai imaginație, primești frâu liber și nu ești constrâns de chingile sufocante ale intervenției studioului în ciorba ta.
Având în vedere că-i film A24, nu-i nicio surpriză că Everything everywhere all at once are un substrat filozofic pregnant, nu-i deloc despre multivers, este o alegorie simbolică pe care fiecare o va descifra în felul său.
Aș putea spune că doar o interpretare este cea corectă, cea dată de mine, dar doar m-aș amăgi inutil. Nu-s nici măcar sigur dacă am reușit să ajung la un consens al congruenței tuturor ideilor care-mi zburdă prin cap după vizionarea filmului.
Everything everywhere all at once poate fi foarte simplu sau extrem de complex. Totul depinde din ce perspectivă îl privești și ce metodă de analiză alegi.
Unde dă un pic rateu filmul este fix la asaltul cerebro-senzorial cu care ne împroașcă non stop.
Sunt destule momente de-un ridicol pantagruelic în care absurdul trece de-o anume limită a suspendării neîncrederii, au fost scene în care am pufnit în râs și mi-am dat ochii peste cap, atât de elucubrante erau imaginile de pe ecran, lipsite de orice rațiune.
Dar dracu` știe, poate asta și vrea să transmită , un amalgam de idei zurlii, senzații amețitoare și introspecții personale.
🏆 Everything everywhere all at once – Verdict 👍 sau 👎
Când vine vorba de zburdat pe Câmpiile Elizee ale imaginației dezlănțuite, filmul este de neîntrecut, memoria mea nu mă mai ajută ca-n tinerețe, dar nu rețin vreo realizare recentă care să vină cu atâta originalitate năprasnică.
Este greu de înțeles de la prima vizionare, rămân destule necunoscute numai bune de descoperit la a doua degustare și conține câteva momente demente care, în funcție de dispoziția avută, te vor determina să borăști pe film sau să îl sorbi ca pe mied.
Cum mie îmi plac filmele originale bine încropite, care au și multă ambrozie cerebrală, Everything everywhere all at once m-a încântat enorm, în ciuda unor exagerări prea exagerate doar de dragul exagerării care mi-au dat dureri de cap.
V-am pupat pe creștet, mă cheamă eul meu din altă lume, cică trebuie să sar prin 9 universuri.