Evil dead rise

Evil dead riseMorții (mă-sii) n-au astâmpăr și se scoală din nou în Evil dead rise, un film proaspăt în franciza pornită de Sam Raimi în 1981.

 

🎬  Evil dead rise – Premisă

Într-un bloc părăginit, care urmează să fie demolat, avem o reuniune de familie.

Două surori se revăd după o perioadă destul de lungă de lipsă de comunicare.

Una-i casnica, femeia singură în patul conjugal, cu trei copii atârnați de fustă care-i cer de haleală.

Cealaltă-i rebela, care umblă hai hui prin lume cu diverse formații.

Dar nu pentru vreo emisiune tip Acces direct sau Din dragoste suntem noi aici, nici vorbă.

Vine un cutremur, se face o gaură-n fundație, hopa, iaca iese la iveală Cartea Morților. Că-s mai multe exemplare-n lume.

Ălora tineri fix acum li se scoală cheful de frunzărit beletristică și de aici încolo restul este poveste.

 

 💭 Evil dead rise – Comentariu 🍿

Remakeul Evil dead a fost unul surprinzător de bun, așa că avem oarece așteptări de la acest Rise.

Mai ales că a fost umplut de laude din astea exagerate cum că nu-i pentru cei slabi cu bypass-ul și că este nevoie de pungi în caz de spălături stomacale forțate.

Premisa este simplă, nu diferă cu mult de celelalte filme, incantațiile macabre ajută un demon să tranziteze fără multă ceremonie din lumea morților în a celor vii și se pune pe posedat.

Întreaga acțiune este setată în interior, fie în camerele unui apartament, fie prin holurile înguste și subsolurile întunecate ale blocului blestemat ce își așteptă bila dărâmătoare.

Deci nu există nimic intelectual la nivel cerebral sau ceva profund filozofic în Evil dead rise.

Cu toate astea, filmul livrează cu vârf și îndesat, ba chiar mai mult decât mi-a trebuit, la capitolul groază.

După introducerea obligatorie care nu impresionează și este aceeași ca în celelalte producții, Evil dead rise trece la fapte.

Și când se pune moroiul pe posedat, să te ții nenică de toți țâțânii pe care îi ai la dispoziție, că nu se mai oprește.

Seamănă, din acest punct cu vedere, cu mult lăudatul, deși prea puțin cunoscutul, horror argentinian Aterrados.

Nu are elemente de originalitate în el, că asistăm la clasicele scene în care oamenii sunt penetrați prin diverse orificii nu doar de către demonul diabolic, ci și de diverse obiecte ascuțite.

Dar modul de filmare, editarea foarte bună și efectele practice contribuie la nașterea unei producții care îți va erecta părul măciucă și îți va fierbe sângele mai ceva decât alcoolul oferit de Mona spirtoasă.

Regizorul/scenarist Lee Cronin (The hole in the ground) a știut cum să se folosească de disponibilitățile frugale avute la îndemână și le-a stors până a ieșit un film de groază excelent.

Da, am zis-o, Evil dead rise este EXCELENT.

La nivel de horror, desigur.

Evil dead rise

 

Tăvălugul de sperieturi a venit peste mine într-un ritm amețitor și nu se mai oprea să-mi trag un pic sufletul.

Atenție însă că-i destul de scârbos la nivel de „gore‟, adică sunt vomate târâtoare viermuitoare, iar trupurile umane trec prin cele mai decupatoare chinuri carnale pe care vi le puteți imagina.

Și totul, din ce am putut observa, realizat practic, așa cum șade bine unei producții de acest gen.

Avem mult sânge, exagerat de mult sânge, dar unul care pare real, nefiind realizat cu ajutorul CGI-ului.

N-a avut milă de planetă acest film deoarece actorii, niște iluștri necunoscuți, de aia nici nu îi pomenesc, au consumat multă apă, având nevoie de o groază de dușuri după terminarea anumitor scene esențiale.

N-am rezistat și am căutat să văd cât sânge de film a fost folosit în Evil dead rise, aparent vreo 6.500 de litri.

Și dacă pare mult acum, după ce veți vedea filmul, acest mult o să capete niște conotații diminutive pentru că o să vă dați seama că mult nu-i chiar atât de mult pe cât părea înainte.

Evident, marele minus al filmului este prezența bubuiturilor puternice în momente cheie, care-ți fac ferfeniță timpanele.

Asta deși chiar nu era nevoie de ele, scenele fiind suficient de terifiante și fără să rămâi surd.

Aici exagerează cu acest clișeu, mai prezent în film ca animatoarele carnale pe centură pe timp de vară.

 

🏆 Evil dead rise – Verdict 👍 sau 👎?

N-aș mai avea prea multe de comentat pe seama filmului.

Nu excelează în zone care nu prea se pupă bine cu horror-ul în general, anume un fir narativ demn de laudă, joc actoricesc impecabil sau multă logică-n decizii.

Dar își vede de treaba lui acolo unde contează, Evil dead rise livrând un film horror macabru, care te îngrozește în anumite momente, oricât de stâncă imuabilă te-ai da.

Are și ceva omagii aduse altor producții, nu-s deloc greu de identificat pentru că nu lipsește vestita drujbă care joacă un rol vital (sau fatal, depinde cum o iei).

Și avem și o trimitere evidentă către The shining.

Brutal, claustrofobic, lipsit de speranță, sângeros, fără pic de glume, deci mortal de serios, așa poate fi caracterizat, în câteva cuvinte, Evil dead rise.

Nu știu dacă va deranja pe cineva un anume aspect care poate trece pe sub radar, dar am sesizat un fel de protest anti-maternitate ascuns pe sub tablourile groase pictate cu roșu pe trupurile personajelor.

Oricum, după acest film o vă uitați la mama cu alt ochi.

Ce să mai, la nivel de horror Evil dead rise m-a impresionat și speriat atât de mult încât merită să-i cumpăr 9 discuri de vinil.

Ah, ce m-a frapat este prima scenă care poate fi considerată chiar un end-credit scene deoarece funcționează ca un teaser pentru o continuare.

Doar că-i la începutul filmului.

 

PS. Ca experiență personală de vizionare, imaginați-vă următorul scenariu:

Pe rândul din față se așază un șir de șase mucoși format din doi ciumpalaci fumând electronic, doi ciocoflenderi vorbind și două tute cu ochii beliți în telefon.

Pe ăștia i-am rezolvat rapid.

Dar apoi fix în dreapta mea s-au așezat o mimoză supusă și doi, scuzați expresia, dar este purul adevăr, fără generalizare, țigani borâți, ambii cât un munte, care vorbeau în gura mare.

Cu ăștia mi-am dat seama că n-am cum raționa, așa că m-am mutat.

Culmea, după un timp de la mutare, ăia mici au prins momentul prielnic și au reînceput comentariile, moment în care cefele late s-au supărat că sunt deranjate din discuțiile lor și le-au oferit niște bomboane de dulce adolescenților.

Cam la nivelul ăsta subteran intelectual se regăsește o bună parte a audienței de film.

4.5 out of 5 stars (4,5 / 5)

Recenzie YouTube:

Trailer:

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

Thanksgiving

Thanksgiving

Ultima zi a lui noiembrie 2023 m-a prins la Thanksgiving, un film horror. Oare am …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *