Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Extremely wicked, shockingly evil and vile, pfiu, încă puțin și avea titlul lung cât Luceafărul eminescian, ne prezintă dintr-o cu totul altă perspectivă o bucată din viața legendarului criminal în serie Ted Bundy.
Nu tăbărâți pe film crezând că veți fi martorii odioaselor crime comise de Ted Bundy. De fapt, nu ne este arătată nici măcar o crimă. Ce zic eu crimă, cel mai violent lucru pe care-l face Ted Bundy (excelent interpretat de Zac Efron) este să ridice tonul la muierea lui (am motiv să îi zic muiere la sensul peiorativ).
Extremely wicked, shockingly evil and vile, gata, nu mai scriu titlul filmului, că ocup jumătate de recenzie cu el, abordează din alt unghi istoria lui Ted Bundy. Pornește din momentul în care-o întâlnește pe Liz care se îndrăgostește nebunește de el și continuă cu procesele prin care se încearcă demonstrarea vinovăției lui în atâtea cazuri de crimă.
Evident că el o ține pe-a lui, una și bună, că este nevinovat și că poliția vrea să-l scoată țap ispășitor pentru incompetența lor, dar totul este futil, pentru că noi, spectatorii, cunoaștem adevărul.
Regizorul se concentrează pe personalitatea carismatică, inteligentă, aparent nevinovată, pe care o îmbracă Ted Bundy și, la dracu, aproape că eram pe punctul să-l cred nevinovat.
Posibil ca multe persoane să fie deranjate de această portretizare pentru că dacă nu am ști că este vorba despre Ted Bundy am fi convinși că personajul interpretat de Zac Efron este un sfânt acuzat pe nedrept pentru că Ted Bundy este atât de diabolic în gândire și convingător în exprimare încât cu greu crezi că poate fi vinovat de faptele reprobabile de care este acuzat.
Doar dovezile imbatabile, pe care le renegă și în al doisprezecelea ceas, ne arată adevărata față a acestui monstru care-ți provoacă o repulsie ieșită din comun.
Și nu vrea să o dau în misoginism, dar filmul demonstrează cât de proaste erau femeile din preajma lui Ted Bundy, naive, credule, îndrăgostite, spuneți-le cum vreți, eu le zic proaste, de au pus botul la vrăjelile lui.
Hai că dacă la început mai țineau abramburerile lui, spre final, când dovezile umpleau camere întregi, nu mai mergea cu abureala, dar muierile erau de-a dreptul idioate.
Nu prea mi-a plăcut scenariul pentru că încearcă, pe alocuri, să-l umanizeze pe Ted Bundy, că vezi Doamne, deși un monstru fără pereche, era capabil să iubească și alte baliverne din astea. Dar este evident pentru spectator că Ted Bundy este un manipulator psihopat desăvârșit care se hrănește cu naivitatea femeilor care-l înconjoară.
Este o reproducere destul de fidelă a imaginilor filmate din cadrul proceselor sale, așa cum avem să aflăm la final, dar filmul poate fi considerat destul de plictisitor ținând cont de subiectul pe care îl abordează.
Știu că așa a vrut regizorul Joe Berlinger, care a realizat și documentarul Conversations with a killer: The Ted Bundy tapes, mult mai bun, dar nu ar fi stricat să se axeze mai mult pe actele abominabile săvârșite de Ted Bundy pentru a arăta cu adevărat fața satanică a acestuia.
Filmul se concentrează pe prezentarea unei persoane repulsive cu o mască de cel mai drăguț om din lume, fără a evidenția cu adevărat faptele sale care ar fi produs un impact emoțional mai mare.
Producția este salvată de prestația lui Zac Efron care-ți bagă frigu-n casă în mijlocul verii prin modul teribil în care-l joacă pe psihopatul Ted Bundy și tocmai acest joc actoricesc mă face să dau filmului o notă poate mai mare decât ar merita, un 7, pentru că, în rest, nu m-a impresionat cu nimic, sunt filme care redau mai bine brutalitatea bolnavă și sălbăticia inimaginabilă de care a fost în stare nenorocitul de Ted Bundy, un argument viabil în favoarea menținerii pedepsei cu moartea.
(3,5 / 5)
Trailer:
