Free Guy

După multe amânări, iată că Free Guy are curajul să iasă la lumină doar în cinema sub egida 20th Century Fox care a ajuns între timp scumpa brânză a lui Disney de care și face bășcălie în trailer.

În această comedie de acțiune SF romantică rolul principal îi aparține lui Ryan Reynolds (Life) care este, inspirat nume, Guy. Un om ca toți oamenii, cu o slujbă normală și monotonă (vă sună cunoscut?), casier la o bancă. N-are el prea multe aspirații de la viață, tot ce are mai scump pe lume este un caras Goldie și băutul de bere pe plajă alături de amicul său Buddy (Lil Rel Howery – Tag).

N-o fi având Guy dorințe de preamărire în carieră, dar tot visează la ceva, un suflet pereche, partenera perfectă de viață care se lasă mult așteptată. Dar ea apare sub forma lui Millie (Jodie Comer – Star Wars: Episode IX – The rise of Skywalker) care însă nu este impresionată prea mult de Guy.

Ah, și tot șpilul din Free Guy este că orașul în care are loc acțiunea, Free City, este un joc video, un fel de GTA combinat cu Fortnite, iar Guy este doar un simplu NPC (Non-Player Character), personaj de umplutură cu care jucătorii interacționează și care are un număr limitat de acțiuni, fiind codat foarte simplu. Dar puterea erecției este mai puternică decât orice linie de cod, așa că NPC-ul Guy începe să devină conștient spre nemulțumirea creatorului jocului, o caricatură exagerată de antagonist plină de referințe meta absurd de delicioase, Antwan (Taika Waititi – Jojo rabbit) care ar face orice să scape de acest bug.

Deși premisa nu-i originală, îmi vin în minte Ready Player One sau Gamer, în Free Guy este un pic mai complicată decât pare la prima vedere sau, cel puțin, față de ce am scris eu în introducere.

Hm, cu ce să încep?

Poate cu părțile negative, și aici este vorba de umorul destul de ratat pe alocuri, glumițele sunt nereușite cam în proporție de 50%, uneori fiind destul de ciudate și lipsite de orice condiment.

Însă sunt și momente hazlii care m-au încântat, iar comicul care mi s-a părut eficient a derivat din situațiile contondente fizic în care Guy se pune, cu sau fără voia lui, și din ipostazele generate de particularitățile rolului de NPC interpretat de Guy în acest tip de joc shooter în care violența este omniprezentă.

Și dacă am pomenit de violență, aici ar fi a doua măsea stricată pe care vreau s-o scot fără anestezie. Filmul este destinat audienței generale, cum a scris CNC la început de film, ca atare acțiunea care pare la prima vedere brutală nu se traduce printr-un vizual care să transpună pe ecran ceea ce ni se sugerează subliminal. Chiar dacă se omoară, se împușcă, se explodează, se dezmembrează, se aplatizează, se bumbăcește la greu în Free Guy, n-o să vedeți efectiv ceva cu adevărat sadic, nici măcar traumatizant.

Dar gata cu admonestările, am epuizat inventarul de vorbe rele pentru că în afară de aceste aspecte nu prea strălucite pentru profilul meu de spectator, Free Guy este copulant de șmecher prin modul în care reușește să redea cu minuțiozitate atmosfera unui joc de acest gen și am rămas uimit de cât de bine a surprins scenariul mentalitatea jucătorilor, ticurile și tacticile aplicate, mai ales că, deși dinozaur pe cale de dispariție, sunt băgat până peste gât în, și nu râdeți, Fortnite, că mă forțează ăla mic să joc. Așa că am sesizat chestii minore, dar care m-au sensibilizat la pipotă, recunoscându-le prea bine.

Filmul este hiper activ, este un haos mirobolant, fapt ce nu ar trebui să mă surprindă, practic nu ai timp nici să îți reîncarci sticla cu bere că trebuie să se petreacă niscai nebunii pe ecran.

Acțiunea este efervescentă ca șampania și înțepătoare ca ginul (Aviator), tot ce vă imaginați, dar și ce nu vă închipuiți, se petrece în film. De la liniuțe cu tancul la explozii gigant, de la belite belice la dezastre apocaliptice, Free Guy livrează cu nemiluita pe partea de acțiune. Iar efectele speciale sunt fără cusur (hai să îi golesc un cartuș, aproape fără cusur).

Și are cu siguranță cel mai mișto moment din tot anul 2021 (greu de crezut că va fi egalat sau depășit) și aș putea spune chiar unul dintre cele mai neașteptate și de impact scene din anii recenți, rivalizează chiar cu „On your left‟ din Endgame sau No-ul lui Caesar din Rise of The planet of the apes. Dacă ești pus la punct cu respectivele trimiteri n-ai cum să n-o iei razna de bucurie. GENIAL!!!

Atât de frumos a fost acel moment că mi-au dat lacrimile la propriu ca unui copil mic care-și primește acadeaua preferată, dar nu în fundul unei dube întunecate, ci de la eroul său de pe pijamale.

Și unde mai pui că Free Guy are și o coloană sonoră de senzație, în prim plan fiind Mariah Carey în vremurile ei bune, deja extazul meu a sărit cu câteva niveluri spre noi culmi.

Poate lucrul care mi-a plăcut cel mai mult la Free Guy este că are suflet și nu pare un produs automat, făcut pe banda rulantă a Hollywood-ului. De pe la jumătatea lui ne atacă frontal cu multe emoții, atât prin unele easter eggs care au utilitatea lor și nu-s puse acolo doar de laudă (se aude Space Jam?), cât și prin povestea romantică pe care ne-o propune, una simplistă, dar eficientă pentru inima mea râncedă care nu se scurge toată la orice slobozire sentimentală.

Filmul mi se pare cocktailul perfect pentru un blockbuster lejer de vară, n-are pretenții de profunzime artistică, dar mi-a oferit o porție sănătoasă de distracție nevinovată, având de toate, de la acțiune palpitantă (chiar dacă mușamalizează efectele ei brutale) la glumițe care mai bune, care mai meh, de la romanță ciupitoare de inimi până la o satiră deloc subtilă cu privire la viața reală. Era să uit să pomenesc despre acest aspect, Free Guy este nemilos în a ne da mare daună la propria noastră cerebralitate pentru că dincolo de comicul filmului, acesta ne spune pe șleau că Free City-ul imaginar și codat nu-i foarte diferit de viață reală și că deși avem impresia unei libertăți depline, nu suntem decât niște pioni scufundați într-o rutină programată de cei puțini care ne asupresc ca pe niște curve pe plantație.

Deși m-a amuzat și emoționat în cea mai mare parte a timpului, m-a și făcut să înghit în sec câteva medpack-uri pentru că m-am regăsit în monotonia simplificată a acelor NPC-uri pentru că fac aceleași lucruri zi de zi, ca mulți dintre voi, de altfel. Așa că nu pot decât să mă întreb: „Oare suntem și noi într-un joc codat de entități nevăzute?‟

Ca de obicei, Ryan Reynolds (Deadpool) este pe felie, se scurg din el valuri de carismă, n-am ce să-i reproșez omului, a găsit nișa ce i se potrivește și o mulge cât de mult poate, chiar dacă parcă îl simțeam cum înghite când și când câte-o înjurătură ce s-ar fi potrivit mai bine în contextul filmului decât cuvintele blânde pe care i le pune scenariul în gură.

Eu unul nu am dat mare atenție trailerelor, așa că unele voci și personaje m-au luat pe nepregătite, fapt ce a contribuit la upgradarea experienței mele.

N-o fi Free Guy cel mai original film (are multe clișee), cu cel mai beton scenariu, dar îmbinarea lină a elementelor componente, plus acea scenă senzațională care face doar ea să merite biletul la cinema, m-au făcut să mă simt nemaipomenit de bine într-o sală goală, pentru mine Free Guy fiind cel mai distractiv film văzut în primele 8 luni ale anului așa că îi cumpăr un card cu 9 respawnări.

4.5 out of 5 stars (4,5 / 5)

Link IMDB

Link RottenTomatoes

About admin

Check Also

Spider-Man

Itsy bitsy spider, a venit timpul pentru Spider-Man, cel din 2002, ca pregătire pentru ăla …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *