Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Kokuriko-zaka kara sau From up on Poppy Hill este al doilea film regizat de Gorô Miyazaki după Tales from Earthsea.
🎬 From up on Poppy Hill – Premisă 📖
Se apropie Olimpiada de vară din 1964 desfășurată în Tokyo și noi ne facem de treabă pe la o școală unde este forfotă mare.
Clubul ei are sediul într-o clădire dărăpănată amenințată cu demolarea, iar elevii se ambiționează și fac tot ce este posibil pentru a o salva.
Umi și Shun sunt personajele principale din această animație, între cei doi se naște o relație de înroșit obrajii.
Ambii au legături cu oceanul, dar în moduri nu prea plăcute.
Cum altceva interesant sau inspirat despre poveste nu mai am de scris, zic să ridicăm pânzele sus.
💭 From up on Poppy Hill – Comentariu 🍿
Nu mai aștept vânt în pupă că mă apucă Paștele cailor dacă stau să-mi revină muza plecată cu sorcova.
Este, probabil, unul dintre cele mai plictisitoare filme de animație. Nu doar de la studioul Ghibli, ci în general.
Aproape că am fost convins că a fost realizat în urma unei colaborări dintre cei mai „ciorbari‟ regizori români pentru că timp de 90 de minute am asistat la scene fade care nu m-au captivat cu ceva anume.
Asta mai lipsea, să urmăresc un desene animat despre cum se zbat oamenii să înfrângă birocrația stufoasă.
Dacă voiam așa ceva, dădeam o fugă la ANAF și mă așezam la orice coadă interminabilă și-mi potoleam setea masochistă de a fi chinuit de instituțiile statului pe banii mei.
Ce-i drept, există un fir narativ secundar cu un substrat trist legat de soarta tatălui fetei, dar este prea puțin explorat pentru a transforma animația într-o vizionare palpitantă.
Oare cui îi este adresat filmul? Întreb asta pentru că nu-mi dau seama care este audiența lui.
Nu este nici pentru copiii mici deoarece nu vine cu ceva zglobiu care să-i amuze, nu este nici pentru adulți pentru că scenariul este destul de bleg și sec.
Așadar, nu este nici amuzant sau fistichiu pentru a-i distra pe puradei, dar nici atât de serios sau filozofic pentru a-i menține pe oamenii maturi în joc de glezne la nivel intelectual.
Nici nu știu ce momente importante din poveste să scot în evidență pentru că totul decurge monoton și chiar adormitor.
Începe cu un cântec despre micul-dejun, da, ați citit bine. Numai cântece despre ouă ochiuri și cafea aburindă nu aveam chef să ascult.
Și o ține așa până la final jonglând cu cele două povești, una despre clubul școlii, alta despre cei doi, fără însă să se petreacă vreun eveniment ieșit din comun.
Ba mint, din dorința de a condimenta acest ghiveci fără gust sunt aruncate niște dezvăluiri abracadabrante și prostești de aveam impresia că am ajuns cumva pe Kanal D și urmăream o telenovelă ieftină turcească.
Aici mi s-a rupt complet firul și voiam să-l scufund definitiv dar din te miri ce motiv am reușit să-l finalizez.
🏆 From up on Poppy Hill – Verdict 👍 sau 👎?
În afară de partea tehnică unde excelează, dar deja este ca și cum aș spune că apa-i udă și politicianul corupt, From up on Poppy Hill nu are alte elemente pe care să i le laud.
Nu doar că-i lipsește imaginația specifică studioului Ghibli, dar nu pare a avea un orizont în cătare, este lipsit de mesaje profunde sau de elemente mitologice specifice culturii nipone.
Înțeleg și dorința de a realiza ceva înfipt cu picioarele în realitate, să ne mai depărtăm de lumea basmelor, dar trebuie și o poveste pe măsură care să aibă un scop anume.
După ce am terminat filmul nu am rămas cu nimic în minte pentru că am intrat bou și am ieșit vacă deoarece nu s-a lipit nicio povață de mine, dacă o fi avut așa ceva.
Probabil este ceva ce-mi scapă pentru că văd că, în general, animația este destul de lăudată, dar după ce am urmărit 2 filme regizate de Gorô mi se pare evident că a primit de muncă doar pentru că numele de familie este Miyazaki.
Filmul este prea simplu ca poveste și, în același timp, prea exagerat cu dezvăluirile, de aceea nu am cum să-i printez mai mult de 4 ediții.
(2 / 5)
