Încă 2.0 lozuri

Încă 2.0 lozuriIată că românii o dau și pe francize, dacă pot să numesc așa această serie, Încă 2.0 lozuri fiind continuarea, evident, a lui Două lozuri de acum șapte ani.

Pff, cum a trecut timpul de atunci.

 

🎬 Încă 2.0 lozuri – Premisă

Suntem în prezența acelorași trei gogomani din primul film care s-au întors cu forțe proaspete.

Era să le zic Bulă, Ițic și Ștrulă, că modul lor de comportament de acele bancuri mi-a adus aminte.

Dar ei sunt Dinel (Dorian Boguță – Queen Marie of Romania), Pompiliu (Alexandru Papadopol – Libertate) și Sile (Dragoș Bucur – Câini).

Abia ieșit de la aia mică, Sile vrea cu disperare să facă rost de bani. În asentimentul său este și Pompiliu care află că n-o mai duce mult dacă nu face o operație scumpă în draci.

Cum Dinel nu vrea să rămână de căruță, nici lui nu i-ar strica niște marafeți în plus, mai ales că-i cântă vântul simfonii infinite prin portofel.

Și caietului de la cârciumă i s-au terminat foile și nu mai este loc de notat datorii.

Cum cu loteria s-au lămurit că nu-i treabă de făcut, se modernizează și ei, că or fi mai neghiobi, dar au auzit că este mare bogăție online cu criptomonedele.

Ușor de zis, mai greu de făcut, că expertiza lor se rezumă doar la auzit despre ele, că habar n-au cu ce se mănâncă.

 

💭 Încă 2.0 lozuri – Comentariu 🍿

Primul film mi-a plăcut, m-a surprins prin umorul lui hâtru, așa că m-am bucurat când am auzit că va apărea și o continuare.

Eram sceptic că se va ridica la nivelul fratelui mai în etate, dar îndoielile mi-au fost spulberate rapid.

Am reintrat destul de repede în atmosferă în momentul în care i-am revăzut pe cei trei în celebra mașină Dacia de culoare albă și m-am conectat instantaneu la ofurile lor.

Personajele au rămas la fel de tălâmbe, niște ignoranți simpli, mai ales în minte, care vor cu sufletul, dar nu au capacitatea intelectuală de a și putea efectiv.

Se aseamănă destul de mult cu Două lozuri și chiar mi-a dat senzația că va copia anumite glume din acel film pentru că unele scene erau de așa natură construite încă m-au pus pe acel drum. Lent, fără viteză, dar m-au pus pe acel drum prăfuit plin de hârtoape narative.

Însă scenariul nu a căzut în această capcană și a inventat scenete noi care au adus cu ele alte tipologii de oameni, unele atât de cunoscute publicului larg.

Băiatul care știe cu calculatoarele, vecina băgăreață ce raportează mai ceva ca SRI, nenea care te rezolvă cu o combinație că știe el pe cineva care știe pe cineva, toate astea sunt personaje de care ne-am lovit într-un moment sau altul al vieții.

Mai sunt și altele, dar nu mă apuc acum să le înșir pe toate, că nu vreau să vă fur curentul cel atât de scump punându-vă să citiți prea mult.

Situațiile în care ajung cei trei tăntălăi sunt unele de o franchețe nemaipomenită și, culmea, multe dintre ele chiar realiste.

Și eu, la rândul meu, am fost ținta unor atacuri cibernetice africane, la fel cum și voi ați fost. Asta să dau un mic exemplu elocvent.

Astfel, secvențele care se desfășurau pe marele ecran erau unele cu care rezonam, pentru că redau frânturi din viața reală pe care o trăim în aceste momente.

Glumele nu sunt foarte multe, cel puțin nu în sensul în care înțeleg eu o dumă, dar cele prezente sunt excelente și am râs de am spart zăgazul lacrimal de două ori.

Era chiar să inund sala și să stropesc prizele de riscam să produc un scurtcircuit care să oprească energia electrică.

În rest, atmosfera este una mucalită, nu exagerează în poante, dar întregul film este înglobat într-o aură de lejeritate comică generatoare de o stare de bine.

Asta chiar dacă pe fundal se desfășurau și dramele inerente traiului în sărăcie cruntă, la limita supraviețuirii, pentru că orașul în care cei trei rezidă este unul mort ca economie.

Iar locuitorii trebuie să se zbată, la propriu, pentru a obține un bănuț atât de necesar pentru a apuca un alt răsărit care dă startul unei noi zile în care ciclul se reia.

Încă 2.0 lozuri

 

Despre personaje nu prea mai pot comenta ceva în plus față de ce am scris la Două lozuri, puteți citi rândurile de acolo, mai ales că am coafat și actualizat articolul.

Sunt aceleași la nivel de comportament și mentalitate, așa că n-am eu treabă să mai repet ceva ce deja am menționat.

Și oricum, nu prea are sens să-l vedeți pe ăsta dacă nu ați aruncat un ochi și pe primul pentru că veți rata anumite trimiteri fine, subtile sau mai directe, către pățanii de acolo.

Un rol scurt, dar memorabil, face Ionuț Postelnicu (Oameni de treabă), care începe să-mi placă tot mai mult.

Joacă un polițist care îi oprește pe cei trei și hârbul lor de mașină într-o reconstituire a punctului forte din Două lozuri.

Deși ipostaza este aceeași, conflictul se desfășoară după alte coordonate, ceea ce m-a încântat.

Abordează, mai pe ocolite, un fel de ne pișăm pe Putin, dar nu ne dăm pantalonii jos, și câteva probleme arzătoare ale sistemului bugetar, cel care toacă banii mai ceva ca frunzele la câini.

Tehnic nu are nimic exagerat de laudă, măcar se aude bine și se simte că a crescut inflația foarte mult, acesta având, aparent, un cost de peste 10 ori mai mare decât primul.

Din ce am găsit, posibil să nu fie informația corectă, Două lozuri a costat undeva la 50.000 de euro, acesta în jur de 600.000 de euro.

Asta deși nu este mare diferență între ele la vreun capitol.

Ah, filmul este destul de scurt, nu atinge 90 de minute și nu are nimic vulgar în el, nici vizual și nici verbal.

 

🏆 Încă 2.0 lozuri – Verdict 👍 sau 👎

Grosso modo, filmul nu diferă prea mult de cel inițial, dacă erau sudate într-unul singur de trei ore nici nu ți-ai da seama că sunt scenarii separate.

Mi-a transmis un sentiment de familiaritate, prezentând succint România reală, nu cea a lucrului bine făcut sau cea educată care rămâne doar la nivel de slogan electoral.

Asta a împins oleacă de gust amar din fiere până-n papilele gustative și m-a întristat, dar nu pentru mult timp.

Singurul lucru care m-a enervat cu adevărat, și a făcut-o binișor, a fost prezența lui Mihai Bobonete care s-a aruncat într-o tiradă specifică lui, o urgie de cuvinte lipsite de haz.

Dar a trecut repede supărarea, așa că mă bucur că am râs pe săturate, puțin și bine, la această comedie căreia îi ofer 8 fursecuri, dar din alea bune.

 4 out of 5 stars (4 / 5)

Recenzie video

Trailer

 

IMDB

About admin

Check Also

Unfrosted

Unfrosted

Mai este Jerry Seinfeld relevant la cei 70 de ani ai săi? Să vedem dacă …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *