Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
(1,5 / 5)
Nu știu ce dracu m-a găsit să urmăresc a doua parte a seriei Detergent, pardon, Divergent.
Asta e, am făcut-o, trag ponoasele.
Nici nu mai țin minte prima parte, atât de bună a fost și aia, așa că am fost nevoit să îmi reîmprospătez memoria.
Deci într-un viitor nu se știe cât de îndepărtat, o distopie, sper că am zis bine, lumea s-a cam dus dracului, un oraș unic, care cică ar conține bruma supraviețuitorilor e înconjurat de un ditamai gardul ca să nu lase nasolelile de afară să pătrundă sau poate nu-i lasă pe ocupanți să o taie de capul lor pe câmpii. Aici societatea e împărțită în 5 facțiuni, chipurile te naști destinat unei singure ocupații și cu asta basta. Evident că sunt și unii care nu-s buni de nimic și nu au vreo facțiune dar și alții care sunt mai cu moț și le au pe toate, ăștia-s divergenții care în mintea ciufutei care conduce orașul, tanti Jeanine, ar reprezenta haosul și amenințarea bunăstării orașului și misiunea ei principală e distrugerea lor.
Să nu o mai lungesc mult, intră în scenă Tris, divergentul suprem, care e hăituită de hoarde de golani cu scopul de a-i lua piuitul. Și după o luptă epică, se termină Diver și începe Insur.
Tris, împreună cu gagiul ei Patru, nu, nu sunt patru gagii, așa-l cheamă pe tip, se plimbă dar mai ales fug prin tot orașul în căutarea unor aliați de nădejde pentru a ataca sediul unde e dosită Jeanine și a pune capăt terorii.
La rândul ei, Jeanine găsește o cutie bling-bling-oasă mistică în casa părinților lui Tris, care au păzit-o cu propria lor viață și i se pune pata să o deschidă, crezând că va descoperi nemurirea sau mai știu eu ce tâmpenie, numai că a dracu cutie e greu de cucerit și doar un divergent 100% care e capabil să demonstreze că deține aptitudinile celor 5 facțiuni e în stare să o deschidă. Și uite așa toată lumea pornește la vânat de divergenți, căutându-l pe cel perfect, și ghici ciupercă, Tris e cea pură în totalitate.
Cam asta e povestea în mare, unii fug de alții, alții fug după unii.
Ar fi trebuit să fie ceva incitant dar din păcate e doar o plictiseală imensă. Degeaba are filmul aproape 2 ore, că timp de 3 sferturi nimic nu se întâmplă, sau cel puțin nimic interesant.
Prima oră trece și ăștia încă se plimbă pe câmpii bătând câmpii, contemplând la sensul vieții și bla-bla-bla de îmi venea să ies din cinematograf, deși eram acasă.
Nu am citit cărțile, asta ar mai lipsi, dar povestea e una binecunoscută, mai toate romanele astea care au ca audiență principală adulții tineri, au cam același subiect. Poate că or fi interesante scrierile, dar transpunerea lor în film lasă extrem de mult de dorit.
Povestea e subțire, dacă o iei la puricat descoperi multe, dar multe inadvertențe cum ar fi faptul că vezi Doamne timp de sute de ani nimeni nu a fost capabil să dea o fugă dincolo de zid sau că fiind un spațiu închis, nimeni nu intră, nimeni nu iese, ăștia se tot împerechează între ei, după atâta amar de ani ar fi trebuit să fie mai toți debili mintal.
Mă rog, literatură ușoară pentru minți necoapte.
Pe lângă faptul că e subțire, mai e și enervantă, aproape jumătate de film e reprezentată de simulări și secvențe de vise și coșmaruri, astfel încât la un moment dat nu mai știi dacă vezi ceva real sau ceva ce visează gagica asta care doarme cam mult de are atâta timp să viseze.
Povestea e lipsită de substanță, de coeziune, introduce aiurea-n tramvai niște personaje pe care ni le bagă pe gât din senin, cică are niște plot-twisturi interesante, dar nu-s decât niște elemente forțate care în contextul general nu au logică și intră în scenă doar pentru urni acțiunea, de a-i da scenaristului un motiv să mai scrie câteva cuvinte goale.
OK, am zis, povestea e jalnică, oricum nu mă așteptam la cine știe de profunzime, dar hai măcar să mă distreze filmul, dacă nu se atinge de creier și îl lase să lenevească.
Da, cum să nu, prost eu că mă așteptam la ceva bun din partea filmului.
Acțiunea e practic inexistentă, iar aia care a fost a încăput în vreo 3 minute, adică fix cât să fie pentru un trailer. Da dragii mei, tot ce a fost mai palpitant în film ați văzut în trailer. Nimic de zis, are câteva secvențe scurte de wow, dar din păcate, repetându-le nu au făcut decât să te enerveze, adică am înțeles că e mișto o secvență cu clădiri prăbușindu-se și destrămându-se în milioane și miliarde de pixeli, dar e mișto o dată, hai de două ori, dar nu și când toată acțiunea re rezumă doar la asta. A fost ceva de genul, cool, fain, ia uite ce frumos e, apoi câteva minute de căscat și când reîncepe acțiunea, te apucă damblaua, iar asta, nu o mai văzui și acum câteva minute, ce dracu, hai și cu altceva, că nu am pierderi de memorie, am mai văzut asta.
Din păcate, cei care au stat în spatele filmului au crezut că au de-a face cu niște cretini care urmăresc filmul și că nu se vor prinde. Din păcate, deși unii chiar sunt cretini și ridică filmul în slăvi, majoritatea încă mai are ceva în cap și s-a prins că filmul e pulbere.
Filmul cică ar fi costat vreo 110 milioane de dolari dar să mor de pricep pe ce s-au dus banii pentru că efectele speciale sunt câteva, și deși sunt bine făcute, sunt puține și repetitive, probabil au folosit aceleași secvențe dar din alte unghiuri. Și mediul înconjurător pare fals, călcau băieții pe ciment și se auzea de parcă ar fi călcat pe decoruri din carton. În rest, în afară de niște clădiri dărăpănate, acțiunea se desfășoară la iarbă verde, nimic spectaculos, nimic care să justifice acest buget imens.
Actoria e ca și cum nu ar fi, cel mai bine mi se pare că joacă lady Titanic, Kate Winslet, în rolul antagonistului care vrea ceva dar nu prea știe ce ar vrea, nu apare foarte mult în film, dar te face un pic să o vezi schingiuită și torturată în fel și chip. Cât despre protagoniștii principali, Tris și Four, jucați de Shailene Woodley și Theo James, bleah, nu există deloc chimie între ei, deși vor să pară un cuplu, parcă sunt doi deținuți forțați să împartă o celulă. Deși o spun la tot pasul, nu simți nici un moment că și-ar da viața unul pentru altul, nu te conving deloc că ar fi ceva între ei.
Să nu mai zic de zidul umblător, cunoscut sub numele de Jai Courtney, vai de mama mea, probabil tipul acesta deține niște secrete groaznice despre producătorii de la Hollywood de tot primește roluri pe bandă rulantă deși nu are nici o legătură cu actoria.
Cam asta e Maze runner, pardon, Insurgent, le încurc că practic este vorba de aceeași poveste, o punte de legătură între nimic și un și mai mare nimic, după cum presupun că va fi și partea a treia care, și asta suferă de boala divizării, după ce că e seria penibil de proastă, mai au și tupeul de a împărți a treia carte în 2 filme, de abia aștept să nu le văd.
Azi mă simt generos, așa că îi dau o notă imensă, un 3 cât gardul acela plin de găuri care înconjoară orașul.
Trailer
