Top AFI 100
Loc 020 – It`s a wonderful life
Cine nu a auzit de It`s a wonderful life? Este, probabil, cel mai vestit film de Crăciun (deși Home alone ar avea ceva de comentat), o producție din 1946 regizată de marele Frank Capra (It happened one night, Mr. Smith goes to Washington) și a cărei acțiune se întinde pe parcursul mai multor decenii.
Filmul ne prezintă povestea vieții lui George Bailey (James Stewart – Mr. Smith goes to Washington, The Philadelphia story, Rear window), un om de o bunătate incomensurabilă încă de mic copil, care face orice pentru bunăstarea altora, și mai nimic pentru el.
It`s a wonderful life este un pic ciudat ca desfășurare pentru că premisa intră în acțiune extrem de târziu, aproape de final, așa că n-am ce face, dacă este spoiler, îmi cer scuze.
Ei bine, aflăm încă de la început că George Bailey are niște probleme grave și Dumnezeu decide să-l ajute și îi trimite un înger (unul cam incompetent, din moment ce are probleme în a-și obține aripile).
Doar că acest fapt se petrece destul de târziu în film, până la acel moment ni se prezintă evoluția personajului George din copilărie până în punctul nevralgic care declanșează necesitatea expedierii îngerului pe Pământ pentru a-l ajuta pe George să revină pe calea cea bună.
Hai să dau la o parte nenumăratele erori de continuitate, de la persoane care trec prin fața unei mașini de 2 ori în câteva secunde, de la o barbă care apare miraculos pe chipul personajului în câteva minute, de la obiecte care apar și dispar ca prin magie, plus câteva anacronisme.
Sunt erori destul de flagrante ce puteau fi evitate chiar și atunci, în 1946, dacă dădeau atenție continuității, mai ales că este un film de un asemenea calibru.
Și ce să mai comentez despre așa-zisa realitate alternativă care nu are absolut nicio logică în contextul dat, al unei lumi imaginate fără prezența lui George Bayley în ea. Este ridicol cum își închipuie scenaristul că ar fi o lume fără George în ea.
Dar nu o să taxez It`s a wonderful life pentru așa ceva, pentru că elementele pozitive îngroapă negativul, filmul este, așa cum spune și titlul, pur și simplu minunat.
Nu cred că există ființă umană cognitivă care să nu fie mișcată de acest film și de mesajul simplu, dar profund, pe care îl transmite, VIAȚA ESTE MINUNATĂ, chiar și atunci când nu pare, chiar și atunci când crezi că nu contezi în marea schemă cosmică, toți lăsăm o amprentă asupra vieții altor oameni, bună sau rea, influența este mare chiar dacă nu o credem posibilă.
Filmul m-a trecut prin toate stările posibile, de la extaz copilăresc la agonie devastatoare, de la fericire deplină la tristețe profundă, de la iubire inocentă la ură demonică, povestea este de așa natură ticluită încât perpelește sufletul la foc mocnit și îl asezonează cu toate aceste sentimente.
James Stewart este absolut mirific în acest rol, al omului altruist dincolo de capacitatea umană de înțelegere, care și-ar da și sufletul pentru alții, care renunță la visurile lui pentru a se asigura că prietenii și concetățenii săi primesc ajutor atunci când au nevoie, care ar renunța și la izmana de pe el doar să nu tremuri tu de frig. Combină perfect inocența nevinovată și naivă a tânărului care vrea să cucerească lumea cu tristețea că nu poate face mai mult, deși el însuși renunță la orice avuție materială în detrimentul altora.
Din multele momente în care actorul strălucește în rol, rar mi-a fost dat să văd o scenă plină de atâta tensiune, sexuală sună urât, amoroasă între el și Mary (Donna Reed) în care privirile lor, fără cuvinte, transmiteau atât de multă dragoste încât nu am mai putut rezista și am slobozit un Pup-o mă!!
Nici Donna Reed (Miss Ellie din serialul Dallas, pentru cine și-l mai amintește) nu este de lepădat în acest rol, aș putea spune chiar că ea face și mai multe sacrificii, dar este eclipsată de personajul central, George, însă dacă stați să analizați la rece s-ar putea să ajungeți la aceeași concluzie.
Personajul negativ, Potter, interpretat feroce de marele Lionel Barrymore, poate fi asemuit marilor corporații lipsite de suflet, niște rechini pe uscat, care înghit tot ce întâlnesc în cale, distrugând deopotrivă afaceri mici, de familie, dar și oameni simpli, doar din dorința de a avea mult, cât mai mult, tot mai mult.
Coloana sonoră este semnată de Dimitri Tiomkin, un John Williams timpuriu, care a compus pentru High noon și Mr. Smith goes to Washington și care are 4 Oscaruri câștigate.
It`s a wonderful life are niște momente cheie care te vor face praf din punct de vedere emoțional și nu mi-e rușine să recunosc că de cel puțin două ori mi-a plouat în ochi pentru că lacrimile nu se mai opreau, deși la început eram aproape convins că nu voi prins de magia filmului și nu voi fi mișcat de poveste.
Când ești cu moralul la pământ, când simți că lumea s-a sfârșit, când nu mai ai motive de a trăi, atunci It`s a wonderful life este antidotul perfect care-ți arată că viața este minunată în ciuda tuturor obstacolelor de care ne lovim și că existența fiecăruia dintre noi poate ni se pare inutilă, dar ea contează pentru cei din jurul nostru.
Este filmul care redă speranța în umanitate, când vedem atâta mizerie gratuită și răutate inutilă încât te întrebi care-i rolul speciei noastre, de ce existăm pe Pământ, acest film oferă un răspuns emoționant și chiar dacă este plin de erorile pomenite la început, aș fi un perfid lipsit de inimă să ciuntesc dintr-un 10 binemeritat.
Până acum, din Top AFI 100, It`s a wonderful life mi s-a părut cel mai călduros film, deși acțiunea are loc iarna.
(5 / 5)Trailer: