Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
John Wick 3: Adamantium, pardon, Parabellum, încheie trilogia după John Wick Chapter 1 și John Wick Chapter 2.
Nu mai stau să povestesc cine este John Wick, aveți linkurile mai sus spre recenziile primelor 2 filme din serie.
Partea a treia continuă exact unde ne-a lăsat capitolul secund acum 2 ani, cu un John Wick (Keanu Reeves) excomunicat, care mai are o oră de relaș înainte ca iadul să se prăvălească în capul lui.
Contractul pus pe numele lui pentru încălcarea unei reguli sfinte a Înaltului Consiliu este unul foarte gras, de 15 milioane de dolari, așa că toată suflarea asasină își lustruiește armele diverse cu gândul la puhoiul de bani ce îl va obține în urma uciderii lui John Wick.
Nah, ce să le faci, cioara se visează vultur.
Cu timpul scurt scurgându-se implacabil, tot ce vrea John Wick este să-și astupe găurile din trup cât mai repede posibil, să se înarmeze până-n proteză și să aștepte valurile inamicilor care pândesc la tot pasul.
Părăsit de toată lumea, John Wick caută refugiu în cele mai neașteptate locuri și filmul introduce noi microuniversuri în cadrul acestui Înalt Consiliu, extinzând mitologia din spatele organizației criminale.
John Wick își găsește o aliată, parțial, în Sofia (Halle Berry), o altă iubitoare de câini, și să te ții monsieur măcel în stânga și în dreapta.
Dacă primele două filme vi s-au părut violente, alea erau doar pentru cei care se uită-n scutec să vadă dacă l-au îngălbenit.
Nu am fost un fan foarte mare al primului film, dar al doilea mi-a plăcut mai mult și Parabellum a trecut pe locul 1 în topul filmelor cu John Wick.
Acțiunea este una cu adevărat excepțională și incredibil de diversă, nicio scenă de cafteală nu se repetă, fiecare are particularitatea ei, stilul propriu de luptă și arme diferite, arătând că John Wick are o versatilitate nemaipomenită ce îl face un inamic aproape invincibil, chiar și când nu se află la o capacitate fizică maximă, așa cum este pe parcursul acestui film.
Plus de asta, secvențele de acțiune sunt lungi, unele trase din cadre neîntrerupte, cu foarte puține tăieturi, filmate clar, fluent, înțelegi exact ce se întâmplă, deși este un mare tărăboi pe ecran, ba chiar aș putea spune că lungimea unor scene chiar se transformă într-o mică bilă neagră pentru că te epuizează psihic la cât scandal ești martor. Glumesc, evident, cu bila neagră.
Nu cred că va fi cineva nemulțumit de acțiunea din Parabellum pentru că avem de la clasica lupta-n pumni și picioare la urmăriri spectaculoase cu motocicletele prin trafic, de la confruntările armate extrem de brutale, cu capete explodând ca ouăle de Paște până la demonstrații virtuoase de mânuire a cuțitelor, ba chiar și animalele sunt implicate în luptă în câteva secvențe în care vedete sunt caii și câinii mult iubiți de John Wick.
Din acest punct de vedere Parabellum, depășește, cu mult aș putea spune, diversitatea acțiunii din celelalte 2 capitole.
Dar, că vine un dar, spre deosebire de anterioarele episoade, Parabellum are o durată destul de mare, ceea ce înseamnă că între scenele magnifice de răfuială, avem intercalate și secvențe care contribuie la îmbogățirea acestui univers. Pentru mine nu sunt deloc plictisitoare pentru că am fost fascinat de imaginația de care au dat dovadă scenariștii în a introduce noi elemente care ne arată un pic din trecutul lui John Wick, dar care ne prezintă și amploarea pe care această organizație a luat-o, fiind practic o caracatiță ale cărei tentacule acoperă întreg globul.
Parabellum mi-a dat exact ce așteptam, acțiune de senzație, pe săturate, dublată de-o poveste interesantă, ce aduce lucruri noi, pentru a nu regurgita deja povestea din primele două filme.
Să nu uit de cinematografie, filmul arată superb, unele locații sunt fenomenale și câteva scene de acțiune au loc în interioare ce îți taie răsuflarea prin splendoarea și frumusețea lor.
Ca puncte negative nu am găsit prea multe, dar tot am dibuit câteva, așa, de chițibușar ce sunt.
Pentru o organizație atât de bine pusă la punct în acest film sunt cam mulți care încalcă regulile și nu ascultă ordinele, ceea ce mă face să-mi pun întrebări cu privire la capacitatea Înaltului Consiliu de a conduce această grupare.
Pe lângă asta, au fost eternele erori logice și coincidențe fantastice, nu multe, dar sesizabile, precum la început când John Wick se plimbă ceva timp prin ploaie dar, când se adăpostește într-o bibliotecă, al său costum nu este deloc ud, deși în secvențe anterioare era.
Apoi, deși ni se prezintă ramificațiile organizației, parcă totuși se exagerează, pare că 1 din 3 persoane este un criminal. Să nu mai zic cum John Wick, în mijlocul mulțimii, cheamă un taxi la întâmplare și se nimerește să fie exact unul dintre cei din organizație.
Iar oamenii normali nu reacționează deloc la omorurile publice, se căsăpesc ăștia în mijlocul unei gări, sunt întinse cadavre peste tot, dar totuși, pulimea nu zice nimic, nu urlă, nu fuge să se adăpostească, reacționează ca și când ar fi ceva extrem de normal să se omoare unii în mijlocul lor.
Și, așa cum am spus la început, John Wick pare făcut din adamantium, pentru că este invincibil, și este dusă cam la extrem rezistența lui în film, depășește limitele credibilității.
Dar astea sunt chestii extrem de minore, per total John Wick 3: Parabellum este un film foarte bun, transformând John Wick în una dintre cele mai bune trilogii de acțiune.
Notele mele pentru aceste filme au tot crescut, așa că este oarecum normal ca lui Parabellum (excelent nume) să îi dau 9.
Oare partea a patra va fi de 10? Ups, m-am scăpat.
(4,5 / 5)
Trailer:
