Jumanji: The next level

Jumanji: The next level duce mai departe aventurile celor patru personaje de joc din Jumanji: Welcome to the jungle, film care, la rândul lui, este o continuare a producției ce-l are în prim-plan pe regretatul Robin Williams.

O să-mi fie destul de dificil să vin cu ceva diferit față de recenzia primului film din noul val pentru că Jumanji: The next level este cam identic cu pelicula ce a surprins pe toată lumea basculând aproape un miliard de dolari la boxoffice.

Dar ca idee, să creionez niscai rânduri, a trecut ceva vreme de la aventura celor patru adolescenți în lumea din Jumanji, relația lor a suferit ceva modificări, iar Spencer pare că este singurul blocat în trecut și care ar vrea să fie în continuare personajul Bravestone. Întors de la școală, este nevoit să împartă camera cu bunicul lui, Eddie (Danny DeVito). Având mâncărici în buricele degetelor, Spencer se aruncă în Jumanji, obligându-și prietenii să vină să-l salveze.

În toată tărășenia sunt atrași și boșorogii Eddie și Milo (Danny Glover) care se găseau prin preajmă când Jumanji și-a cerut tributul.

Nu-i așa că nu vă ies socotelile? În joc sunt doar 4 personaje principale, dar oamenii captivi sunt 6 la număr. Prin urmare Jumanji: The next level aduce în prim-plan două alte personaje.

Și pentru a mai împrospăta oarecum povestea, amestecă și avatarele interpretate de personaje, acum Eddie este Bravestone (Dwayne Johnson), Milo devine Mouse Finbar (Kevin Hart), Fridge este, de data asta, profesorul Sheldon (Jack Black), singura care-și păstrează rolul este Martha care rămâne Ruby (Karen Gillan).

Sper că nu v-am amețit cu atâtea nume, și nici măcar nu-s toate, dar vă las să descoperiți în ce personaje ajung acum Spencer și Bethany, unele complet noi.

În rest, Jumanji: The next level pășește pe aceeași cale bătătorită de Welcome to the jungle,  povestea fiind identică, ei trebuie să găsească o chestie neprețuită, să o recupereze din mâinile unui personaj negativ josnic și să ducă acea chestie la locul ei. Totul sub forma unor nivele de joc din ce în ce mai dificile.

Jumanji: The next level nu se ridică la nivelul (joc de cuvinte neintenționat) primului Jumanji pentru că se repetă cam mult, producătorii crezând că dacă îmi bagă pe gât același tip de glume preluate din pălăria Măriei mereu pomenite, o să mă distrez la fel. Ținând cont că avem doi oameni ce trec pentru prima oară prin această experiență, o luăm de la capăt cu aceleași glume despre mirarea lor infinită și despre diferențele colosale dintre ei ca oameni și avatarele în care au aterizat.

Dar nici departe de Welcome to the jungle nu este, cine s-a distrat la el, sigur se va simți bine și la acest film.

Capul de afiș este ținut tot de duo-ul The Rock – Kevin Hart care rămân amuzanți în încercările lor de a interpreta doi oameni în etate ce se regăsesc subit în niște trupuri tinere. Șmecheria ar fi ținut mai mult timp dacă glumele nu s-ar veșteji prin lungirea lor cu câteva secunde și repetarea lor de prea multe ori, uneori nu ar fi stricat o parcimonie la acest capitol. Oricum, probabil cele mai bune glume deja le-ați văzut în trailer. Dacă nu l-ați văzut, evitați-l.

Ceilalți actori sunt în nota lor obișnuită, Jack Black dovedește că este versatil, iar Karen Gillan, ei bine, este tot în costumația ei sumară.

Ca aventură, Jumanji: The next level este distractiv, nu am simțit când au trecut cele 2 ore, chiar dacă nu impresionează prin originalitate, a reușit să mă captiveze prin abundența de locații luxuriante destul de diverse și agitația permanentă de pe ecran pentru că mereu se întâmpla câte ceva, când nu erau atacați de struții din iad, era luați la țintă de niște fioroși bărboși puși pe harță, când nu se luptau cu probleme de geometrie cu colți, erau nevoiți să rezolve puzzle-uri ce ar fi pus-o în dificultate și pe Lara Croft din Tomb Raider.

Este mai grandios, mai spectaculos, mai plin de acțiune, totul este la un nivel mai sus, așa cum le place producătorilor care au impresia că mai mult înseamnă mai bine. Efectele speciale sunt mai cizelate, mai realiste, se vede că a fost depus mai mult efort pe plan tehnic la acest film (au și avut cu ce după profitul imens adus de primul film), totul este așa cum spune titlul: Next level.

Filmul are și ceva inimă, ceva emoții, deloc greu de anticipat, fără prea mare efect pentru mine, dar posibil să afecteze integritatea pleoapelor pentru alții.

Pe partea de scenariu apar cele mai multe probleme ale filmului, m-am jucat și eu în antichitate cu astfel de casete și nu știu prin ce magie aceeași casetă din primul film conținea acum un cu totul alt joc, personajele prea insistă cu uitatul pe braț să vadă câte vieți mai au, deși nu este greu de numărat până la 3, dar așa încercau scenariștii să ne inducă o senzație de pericol iminent (deși era evident ce va urma să se întâmple), plus că, fără să dau spoilere, spre final un personaj capătă brusc aptitudinea altui personaj fără nicio justificare, doar din pix, că așa au dorit scenariștii.

Rămân la părerea că Welcome to the jungle este mai bun, dar nici Jumanji: The next level nu dezamăgește, este un film ușurel, menit să te facă să uiți de gerul de afară și care nu îți strâmbă prea mult neuronii, de la mine vine Moș Nicolae cu un 7.

Sper ca următorul Jumanji să nu cadă la 6. Ce, credeați că se vor opri aici?

3.5 out of 5 stars (3,5 / 5)

Trailer:

Link IMDB

Link RottenTomatoes

About admin

Check Also

Roar

Roar

Roar nu este vorba despre melodia lui Katy Perry, ci despre un film bizar din …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *