Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Opa că am ajuns la final de drum cu My big fat greek wedding 3 ce închide trilogia romantică despre ce înseamnă să fii grec.
🎬 My big fat greek wedding 3 – Premisă
S-au petrecut destule evenimente de la finalul celui de-al doilea film, cele mai multe cauzate de trecerea în neființă a actorilor care au interpretat tații.
Așadar, Gus (Michael Constantine) și Rodney (Bruce Gray) au decedat pentru că interpreții lor au părăsit acest tărâm pământesc.
Pentru a-i onora ultima dorință a tatălui său, Toula (Nia Vardalos) își ia neamul și se duce-n Grecia pentru a-i găsi pe prietenii din copilărie ai lui Gus și a le oferi jurnalul acestuia.
Ușor de zis, dar greu de făcut pentru că trio-ul în etate este disipat prin insulele de prin zona sătucului natal și sunt greu de dibuit.
Plus de asta, la orizont se ivesc și alte probleme reprezentate de o primăriță guralivă și un paznic vigilent care apare inopinat când ți-e lumea mai dragă.
💭 My big fat greek wedding 3 – Comentariu 🍿
Încă din start filmul se simte ca un final definitiv, fără șanse de a mai continua pentru că și povestea pare o pledoarie ferventă în acest sens.
Ideea de la care pornește producția este una menită a trezi multe sentimente melancolice în spectator deoarece se bazează mai mult pe o retrospectivă a vieții de familie.
Chiar dacă se vrea o comedie și încearcă să amuze folosindu-se de clasicele stereotipuri specifice nației elene, am găsit filmul mai degrabă contemplativ, trist și comemorativ.
Mi-a dat senzația că este ca un muribund aflat pe patul de moarte care își trage ultimele răsuflări, dar nu înainte de a ne povesti cele mai importante momente din trecut.
Am apreciat mult această abordare care m-a făcut să fiu meditativ cu privire la sensul real al vieții.
Din nefericire, filmul este regizat de Nia Vardalos aflată la al doilea său efort după 14 ani de la debutul cu I hate Valentine`s day unde a jucat alături de John Corbett (47 meters down: Uncaged), cel care îi este soț în această trilogie.
Și am scris din nefericire pentru că filmul este unul tare dezlânat, având multe carențe pe partea de coerență.
Aș putea merge până într-acolo încât pot spune că nici măcar nu a avut un scenariu, pur și simplu actorii au fost deplasați în Grecia și lăsați să facă tot ce le trecea prin cap.
Iar Nia spunea „Acțiune‟ când și când în momentele pe care le găsea interesante.
Altfel nu prea îmi explic de ce filmul este atât de împrăștiat, are prea multe fire narative secundare care nu duc nicăieri sau îl încurcă pe cel principal.
Cum My big fat greek wedding 3 este și scurt, 90 de minute cu tot cu credite și cu statul la coadă la popcorn, i-a dăunat grav faptul că nu s-a putut concentra pe conceptul de bază.
Ar fi ieșit un film foarte emoționant și mult mai bine închegat.
Așa, am avut un haos aproape neinteligibil în care personajele vorbeau unele peste altele, mitraliau aceleași glume reciclate și zburătăceau fără sens prin peisaj.
În afară de sămânța din care a răsărit filmul, aș mai avea câteva laude care țin mai degrabă de ambalaj, nu de conținut.
Sunt multe scene superbe cu peisajul grecesc mirific, priveam la întinsele pajiști verzi și la finele plaje nesfârșite și parcă văzul lor mă detoxifica de betoanele junglei urbane care ne sufocă zi de zi.
De asemenea, coloana sonoră plină de melodii grecești este una superbă, puteai închide ochii și doar auzul acelor triluri ritmate te ducea cu gândul la vacanță și mare.
M-a atins la inimă și revederea unor personaje îndrăgite, chit că sunt mult îmbătrânite față de cum le cunoscusem din primul film.
Dar asta este o altă dovadă că viața este trecătoare, mult mai scurtă decât ne imaginăm când suntem tineri și că trebuie să profităm de ea aici, acum, fără să mai stăm pe gânduri.
🏆 My big fat greek wedding 3 – Verdict 👍 sau 👎
M-a întristat destul de mult acest final de trilogie.
Și de bine, dar și de rău.
Repet, fundația pe care a fost clădit filmul este una solidă, o aducere aminte a ceea ce ai fost și un semnal de alarmă cu privire la ce vei deveni.
Să zic că asta ar fi de bine, deoarece te face să realizezi că timpu-i prețios iar clepsidra din care se scurge nisipul existenței nu stă locului.
Însă regia neinspirată și scenariul încropit aiurea au îngropat acest film, ciobindu-i din farmec.
Putea fi o concluzie incredibil de potentă la nivel emoționant, dar face greșeala de a-și ramifica prea mult crengile scriitoricești.
De final, pot spune că este, totuși, o reprezentare fizică a proverbului „Unde-s mulți, puterea crește‟, însă cam atât.
Cu multă durere în suflet scriu asta, că tare aș fi vrut să-mi placă mai mult acest film, dar nu pot să-i ofer mai mult de 5 voturi.
PS. N-am văzut lene mai mare în a crea postere diferite, toate cele 3 filme au același poster cu mici modificări.
(2,5 / 5)
