Nothing to lose

Nothing to lose este o comedie din anul 1997 ce-i are în roluri principale pe Martin Lawrence și Tim Robbins.

Știu că pare stranie alegerea acestui film pentru recenzia de azi, dar am motivele mele de a revedea această producție.

 

🎬 Premisă

Nick (Tim Robbins – The Shawshank redemption) este un alb ce pare a avea o viață perfectă, are o slujbă călduță, care plătește bine, și o soție iubăreață (regretata Kelly Preston, decedată în 2020).

Viața lui Nick urmează să fie întoarsă pe dos într-o nenorocită zi de vineri când, întors mai devreme acasă cu un buchet de flori, își găsește nevasta dând peste cap kilometrajul chiar șefului lui Nick.

Simțind că i se prăbușesc toți îngerii în cap, Nick pornește deznădăjduit unde vede cu ochii și ajunge într-un cartier rău famat acolo unde este jefuit de către Terrance (Martin Lawrence – Bad boys for life).

Jefuit este mult spus pentru că Terrance nimerește omul nepotrivit în momentul nepotrivit, care nu mai are nimic de pierdut, așa că rolurile se inversează și Terrance se trezește din jefuitor în răpit pentru că Nick îl încuie în mașină și ambalează motorul spre o destinație alandala.

Și de aici începe o aventură în care Nick și Terrance intră în tot felul de conflicte, atât între ei, cât și cu niște infractori căutați de poliție.

💭 Comentariu

Nothing to lose este o comedie de colecție, una dintre cele mai amuzante pelicule pe care le-am văzut, nu neapărat datorită scriiturii ieșite din comun, ci ca urmare a interpretării carismatice venite din partea celor doi actori, în special a lui Martin Lawrence care se autodepășește în acest rol.

Deși am văzut filmul în mileniul trecut, încă mai aveam proaspete în minte două momente antologice care m-au făcut să râd vreme îndelungată atât în timpul filmului, cât și după, când hlizeam ca prostul aducându-mi aminte poantele.

Așa cum este de așteptat, comicul filmului se bazează pe interacțiunea plină de scântei dintre două firi total opuse, albul calm, cerebral, care pare că le are pe toate, și negrul neastâmpărat, cu fitilul scurt, care n-are slujbă, nefiind angajat de nimeni din cauza culorii pielii sale și care este nevoit să comită ilegalități pentru a-și hrăni familia.

Ce face scenariul în Nothing to lose este ceva foarte interesant, inversează pe parcurs rolurile, fiecare intrând în încălțările celuilalt din punct de vedere al comportamentului, situațiile în care cei doi se regăsesc declanșează transformări radicale în modul de gândire al personajelor, fiecare ajunge să-l înțeleagă pe celălalt.

La dracu, umorul este simplu, cinstit, dar foarte eficient, nu apelează la vulgarități, nu are dume cu aluzii sexuale, nici glume scabroase, fără vomă și fără fecale, dovadă că scenariul este unul inteligent și a fost depus efort în a imagina scene amuzante fără a apela la cele mai stupide poante.

Amu`, la drept vorbind, nici cele prezente pe ecran nu sunt, luate individual, cine știe ce capodopere umoristice, dar modul în care sunt livrate și reacțiile de neprețuit ale celor doi actori le transformă în bombe comice la care am râs de m-au luat crampele stomacale.

 

Are câteva momente bine puse în scenă care vor declanșa hohote de râs prin simplitatea, dar și inventivitatea, glumelor amuzante elevate de o interpretare naturală, plină de carismă din partea a doi actori șarmanți în rolurile lor.

Dacă Martin Lawrence nu iese din zona lui de confort, interpretând același personaj zglobiu și gălăgios cu care am fost obișnuiți în Bad boys, ei bine, Tim Robbins surprinde în acest film, arătând că știe să joace și în comedii.

Filmul este și serios pe alocuri, atacă, fără a ne ține predici învinovățitoare, injustiția socială, discrepanța nefastă dintre alb și negru și prejudecățile pe care fiecare dintre noi le avem despre ceilalți.

Însă o face subtil, elegant, nu sub formă de propagandă forțată, așa cum este moda astăzi, fapt ce imprimă lui Nothing to lose și o tentă sentimentală, chiar emoțională pe alocuri, care te sensibilizează și îți deschide ochii, ridicându-ți la fileu o întrebare care te pune în dificultate: „De câte ori nu ai judecat o carte după copertă, fără să vezi ce este în interiorul ei‟? Deși nu vă place răspunsul, vă spun eu, de prea multe ori, Și tu ești vinovat de asta, și eu sunt vinovat de asta, toți suntem vinovați de asta.

Pe lângă scenariul plin de situații amuzante, în special de natură fizică, Nothing to lose beneficiază și de o relație actoricească excelentă, cei doi interpreți par a se înțelege foarte bine și asta duce la o ușurință perfect sincronizată în livrarea replicilor pline de haz.

Dacă la asta mai adaug și coloana chintesențială pentru anii `90 cu melodii de la Scatman până la C U when U get there, muzica din Nothing to lose mi-a trezit multe amintiri din acea perioadă în care se făcea muzică, nu zgomot, atunci tabloul este complet.

 

🏆 Verdict

Nothing to lose este una din comediile mele preferate din toate timpurile, nu văd ce i-ar lipsi:

– are glume care-și fac efectul chiar dacă vezi filmul de mai multe ori;

– un scenariu destul de bun pe partea de aventură și îmbârligătură;

– mesaje sociale care vin natural, fără să pară propagandă nerușinată;

– chimia dintre actori este una nemaipomenită;

– muzica este divină pentru unul ca mine.

Astfel că mie nu-mi rămâne de făcut decât să micționez pe acel 25% de pe RottenTomatoes și să-i dau lui Nothing to lose un 10 curat din punct de vedere comic. Dacă o comedie mă face să râd în hohote chiar și la revizionare, înseamnă că și-a atins scopul suprem.

5 out of 5 stars (5 / 5)

Trailer

IMDB

Rotten Tomatoes

About admin

Check Also

Triangle of sadness

Triangle of sadness

După multe peripeții cauzate de un proiector stricat am reușit de am văzut la cinema …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.