Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
Evanghelia după Satana este un thriller religios scris de către Patrick Graham.
Interesant cum nu pot fi găsite detalii în abundență despre autor sau despre carte așa cum se întâmplă în cazul majorității operelor beletristice.
🎬 Patrick Graham: Evanghelia după Satana – Premisă 📖
Pornim la drum tocmai în secolul al XIV-lea alături de o măicuță dintr-un ordin secret întemeiat chiar de către Papă.
Duce cu ea o carte inestimabilă, dar și devastatoare pentru creștinism dacă al ei conținut ar fi dezvăluit publicului.
Revenim în prezentul nostru în care Marie Parks, o agentă FBI cu anumite aptitudini clarvăzătoare, este pe urmele unui criminal în serie.
Pe un alt continent, părintele Carzo, specializat în exorcizări, se confruntă cu un val de posedări demonice cum de mult nu a mai consemnat arhiva Vaticanului.
Ce să fie, oare ce să fie?
La un moment dat, destinele celor trei personaje pe care le-am pomenit se vor intersecta pentru a opri un rău diabolic care amenință însăși existența umanității așa cum o știm.
💭 Patrick Graham: Evanghelia după Satana – Comentariu 🍿
Nu-i de mirare de ce motoarele de căutare nu găsesc decât informații frugale despre această carte, la noi nici vorbă să mai poate fi cumpărată, nici măcar la anticariate.
După primele 50 de pagini mi-a fost frică, și nu glumesc, să mai continui s-o citesc.
Autorul descrie cu lux de amănunte și cu o opulență sadică ieșită din comun fel și fel de torturi practicate de Inchiziție în numele creștinismului pentru a-i mântui pe eretici.
A se citi a-i omorî în cele mai crunte chinuri posibile care fac tehnicile moderne de interogație de la Guantanamo și de la alte astfel de așezăminte militare să pară o joacă de copii.
Povestea este una extrem de complicată și ne plimbă prin mai multe secole, dar nu am simțit că mă pierd prin meandrele îmbârligate ale scriiturii.
Capitolele sunt bine structurate astfel încât acțiunea este ușor de urmărit chiar dacă ești prin pădurile pustii din te miri ce localitate izolată din USA sau în încăperile papale de la Vatican.
Are o potentă inserție supranaturală reprezentată atât de harul blestemat care zace-n creierul lui Marie, cât și de personajul misterios Caleb, autorul unor crime epocal de brutale.
Însă dincolo de acest aspect care învăluie cartea într-o copertă greu de penetrat ca verosimil, povestea pe care autorul o compune cu atâta minuțiozitate chiar este credibilă.
Eu, ca unul care nu sunt pe aceeași frecvență cu religia și nu rezonez la basmele prezentate drept adevăr indubitabil, am fost bulversat de complotul descris în această carte al cărui titlu nu îl mai pomenesc.
Chiar m-a pus serios pe gânduri. Dincolo de blasfemia evidentă pe care o croiește cu mult talent narativ, rămâne întrebarea pertinentă: Și dacă….???
Când zic blasfemie, mă refer la caracterizarea pe care cei care dorm cu Biblia sub cap ar face-o acestui roman destul de gros, care se apropie de 500 de pagini în versiunea tipărită pe care o am.
Mie mi s-a părut a fi un thriller excepțional, plin de suspans, cu multe mistere tenebroase și răsturnări de situație care m-au prins pe picior greșit.
Dacă vreți o comparație cu ceva mai cunoscut, este un fel de Codul lui da Vinci dar în variantă adultă.
Doamne Dumnezeule, mai rar o așa imaginație în ceea ce privește modurile demente în care un trup uman poate fi schingiuit în fel și chip.
Aici cred că autorul s-a documentat foarte bine din scrierile vechi din vremuri de mult apuse, unele pe care n-ar trebui să le uităm pentru că altfel riscăm să le repetăm.
Altfel nu îmi închipui cum un singur om ar putea concepe asemenea chinuri sălbatice care l-ar îngrozi până și pe un Satana aflat la apogeul urii față de umanitate.
Dacă menționez că răstignirea în piroane ruginite și frăgezirea cu oțet a cărnii descuamate cu forța reprezintă niște mângâieri blajine pe lângă alte torturi aplicate de Caleb, mă credeți?
De fapt, așa și trebuie, crede, nu cerceta, că ori suntem creștini, ori nu mai suntem.
Având în vedere perioada din trecut prin care ne mai perpelește autorul, nu sunt lăsate de izbeliște nici efectele monstruoase ale ciumei bubonice care a fost la un pas de a eradica populația Europei.
Aici avem alte descrieri terifiante realizate cu atâta pricepere de miroseam halena vomitivă emanată de muribunzi și vedeam în fața ochilor cum se scurge carnea putredă de pe cadavre.
Partea de început este una de coșmar, de asta și înghițeam în sec când treceam la alt capitol pentru că machiavelismul diabolic al crimelor se tot amplifica și se tot amplifica și nu mai credeam că voi rezista unor alte sfârtecări verbale și mai fioroase.
Apoi grosul cărții se concentrează pe enigma milenară care îngrijorează Biserica Catolică amenințată de o conspirație secretă care are niște planuri perfide cu această instituție.
Și aici amănuntele prezentate de autor sunt unele migăloase, de aveam impresia că și-a scris cartea în timp ce era spovedit chiar de către Papă.
Descrie atât de detaliat procesele alambicate și secrete ale micului cerc din jurul Suveranului Pontif încât nu am de ales decât să cred că sunt reale deși nu am alte argumente în afară de ce am citit în carte.
Dacă eram în locul Papei sau al vreunui cardinal de rang superior, aș fi făcut orice îmi stă în putință ca această carte să nu vadă lumina zilei sau să nu ajungă la multă lume.
Chiar de este pură ficțiune, deși în mod cert conține și mult adevăr, și tot ar fi suficient pentru a te face să-ți pui întrebări cu privire la semnificația reală a religiei, care-i scopul ei suprem, că-i clar că nu-i izbăvirea sufletelor.
Dacă era așa, atunci religia, și îmi asum spusele, nu ar fi fost prin cei mai mari criminali din istoria umanității. Nu cel mai mare, dar are loc un ingrat la „masa bogaților‟.
Oriunde este un război, cu siguranță și religia și-a vârât coada.
🏆 Patrick Graham: Evanghelia după Satana – Verdict 👍 sau 👎?
Chiar lăsând la o parte aspectul cleric al cărții, ea rămâne o lectură nemaipomenită datorită ritmului alert și al poveștii complexe care ne poartă prin multe zone geografice și perioade temporale.
Dacă ar avea cineva curajul să se ia la trântă cu romanul pentru a-l adapta pentru micul ecran, pentru că-i imposibil de ecranizat sub forma unui film, ar ieși cel mai bun serial de groază din toate timpurile.
Deja în mintea mea am regizat toate episoadele și am albit un pic transpunând cu ochii minții în imagini cuvintele pe care le citeam.
Aruncă multă lumină asupra hățișului diplomatic și politic în care Biserica este înfiptă și are potențial de a zgudui din temelii credința multor oameni care vor afla, și aici nu sunt baliverne, că poate nu se închină la cine sau la ce trebuie.
Nu că aș fi citit prea multe, dar n-am nicio urmă de îndoială, Evanghelia după Satana este cea mai bună carte din acest gen ofertant pe care am pus ochii.
Știți care este culmea? Nici de voiam nu o potriveam atât de bine, în aceeași zi în care am terminat-o am văzut și Un pas în urma serafimilor, un excelent film românesc care parcă întărește mesajele transmise de carte.
Așa că, fără vreun dubiu, am să secretizez articolul cu 10 sigilii pentru a rămâne în siguranță pentru posteritate.
PS. Există și o continuare, acum am aflat, intitulată La hija del apocalipsis. Nu doar că nu am găsit o variantă în limba română, dar nici măcar în engleză nu este.
(5 / 5)
