Nipemi Trăncăneală despre filme
Related Articles
La 3 ani după primul Predator și fără Arnold Schwarzenegger, iaca explodează pe marele ecran continuarea, să vezi minune nemaiîntâlnită, denumită Predator 2.
Acțiunea are loc la 10 ani după primul film și ne mută din jungla sud-americană verde și luxuriantă într-o altă junglă, de data asta una gri și betonată, dar la fel de fierbinte, anume orașul Los Angeles.
În rest povestea nu diferă prea mult dacă o dezbrăcăm de giumbușlucurile vizuale. Și aici un Predator , altul, își face de cap în rândul populației indigene, ieșind la vânătoare de trofee osoase și slavă Domnului, are de unde se înfrupta.
Cum Dutch a dispărut din peisaj, trebuie să ne mulțumim cu locotenentul Mike Harrigan interpretat de Danny „I`m too old for this shit‟ Glover (Jumanji: Welcome to the jungle, Dirty grandpa, 2012), un copoi cu capsa pusă pe toată lumea: pe traficanții de droguri care o ard în războaie sângeroase pe străzile sale, pe reporterii băgăreți care vor blow-job la microfon, pe superiorii săi care-l freacă la melodie că arestările sale, numeroase de altfel, se lasă și cu multe pagube materiale și, nu în ultimul rând, pe federalii conduși de Peter Keyes (Gary Busey) care îi tot pun bețe-n roate în ancheta lui pe motive de jurisdicție.
Deși pe străzi se duce un război obișnuit, cel de toate zilele, între cartelurile de droguri, totuși ceva suspect se simte în toată tărășenia asta pentru că se moare la greu în moduri crunte în ambele tabere, semn că la mijloc mai există un jucător, unul neutru care nu se sinchisește de nația sau gradul de onestitate al victimelor sale.
Încă din start, Predator 2 pensulează o atmosferă sufocantă, simți valuri de căldură emanate dinspre televizor, personajele sunt transpirate, un lac de sudoare, iar asfaltul parcă arde. Și un Predator pe cap le mai lipsea.
Se simte lipsa unui actor carismatic precum Arnold Schwarzenegger, nu vreau să zic nimic de rău de Danny Glover, dar Arnold era o prezență impozantă, puneai botul că este o amenințare serioasă pentru vânătorul interstelar. Aici nu avem parte de acel personaj impunător care să te facă să te simți în siguranță. De asemenea, totul pare prea ușor, prea ca la mama acasă pentru Predator. Dacă în primul film s-a confruntat cu soldați mercenari antrenați în arta uciderii, aici, în Los Angeles, se împiedică la tot pasul de drogangii descreierați, cu mintea alandala, care visează numai voodoo și care apasă aiurea pe trăgaci de parcă ar ieși cocaină pe la capătul țevii. Practic, se simte ca un leu într-o cușcă cu găini.
Singurul care pare că îi pune probleme este bătrânul detectiv și după ce am văzut în primul Predator , parcă nu este realistă anduranța de care dă dovadă copoiul care vrea să șutească din gloria lui Dutch folosindu-se de-o replică a acestuia.
Dar acțiunea este la fel de violentă, ba chiar se moare și mai mult aici, tocmai pentru că îi este mai ușor Predatorului să își decoreze pereții cu trofee, iar confruntările dintre el și umanii sortiți pieirii sunt destul de distractive. Efectele speciale, chiar dacă vorbim de un om în costum, sunt decente, se mențin bine, monstrul este în continuare unul scabros și născător de coșmaruri.
Predator 2 îmbogățește mitologia acestor creaturi, aduce în peisaj noi arme și noi tehnici de luptă care ridică o întrebare. De ce nu s-a folosit de ele și primul Predator Poate că în urmă cu 10 ani nu existau respectivele arme sau poate ăla din junglă era vreun asistat social de-al lor care trăia din pensie de handicap și doar atât și-a permis?
Ehe, și încă de pe atunci se cocea o idee care va fi fructificată peste decenii pentru că în panoplia Predatorului de aici există un trofeu cu o formă arhicunoscută iubitorilor de filme SF.
Nu m-a impresionat foarte mult Predator 2, nu are acel zvâc dat de carisma unor personaje bine conturate și nici nu aduce prea multe în plus față de primul Predator cele câteva arme sunt prea puțin pentru a diferenția povestea față de original.
Ba chiar reduce din acțiune pentru că acum doar un singur om se pune contra Predatorului fără a se comporta ca o găină cu gâtul tăiat, nu mai avem o echipă de mercenari.
A primit un buget dublu față de filmul din 1987 dar sincer nu prea se vede, în afară de prezența mai proeminentă a personajului negativ, prezență ce a necesitat mult machiaj, filmul nu se ridică la nivelul vizualului exploziv din Predator 1.
Dar este un film cât de cât decent, din punctul meu de vedere coboară cam mult ștacheta, nu chiar atât de mult ca The Predator, și nici măcar prezența celebrului Bill Paxton (Aliens, The Terminator) nu a reușit să-mi încălzească inima astfel încât să-i bag lui Predator 2 în termometru mai mult de 7(0) grade Fahrenheit, cam frig pentru gustul scârboșeniei pletoase, dar nu am cum să dau mai mult.
(3,5 / 5)
Trailer:
