M-am mai făcut de mult una scurtă, așa că am tăbărât pe acest SAS: Red notice (care nu-i același cu Red notice-ul ce stă să apară cu Gal Gadot, The Rock și Ryan Reynolds).
Notele și recenziile care curgeau din toate direcțiile indicau o sărăcie maximă de film de acțiune, lucru întărit și de prezența scândurii actoricești supreme, Ruby Rose (The meg, John Wick 2), într-un rol principal. Mai are ea un film în 2021, Vanquish, dar ăla are 2,6 pe IMDB spre deosebire de ăsta cu 4,9, sunt eu curajos, dar nici în halul ăsta.
Nu pot să pricep de ce tot insistă ăștia să o bage pe Ruby Rose în filme de acțiune, că trebuie să se țină de șireturi să n-o zboare vântul, are asta alură de mercenar cum are Ted Bundy moacă de popă neprihănit.
De principiu, o familie de mercenari este angajată să asigure buna desfășurare a unei operațiuni gazifere, dar cum acțiunea este plasată în prezent, telefonul nenorocit filmează ceva crâncen care este lansat în spațiul virtual, așa că mercenarii devin ținta principală a baștanilor britanici care vor să-și șteargă urmele, de aceea încearcă să-i reducă la tăcere.
Mare parte din film are loc undeva pe Canalul Mânecii, mercenarii se refugiază într-un tren în care se află, mare coincidență născocită din peniță, și Tom Buc(k)ingham, un agent britanic care, culmea, avea drept misiune capturarea acelor teroriști. Gând la gând cu bucurie că toată lumea s-a îmbarcat în același tren.
SAS: Red notice este un film slab, scenariul este la fel de bine închegat ca un pepene în care a explodat o grenadă, iar actorii sunt vai mama lor, au 2 expresii mari și late, de constipat și de constipat acut. Și aici nu doar Ruby Rose contribuie la această imagine, ci și Sam Heughan (Bloodshot, The spy who dumped me), interpretul eroului, care n-are nicio carismă și nu iese deloc în evidență, la un moment dat, fiind atât de fad, îl confundasem cu unul din malacii din fundal.
Zici că este o copie palidă după un plagiat slab al unui film Die hard (în tren) pentru că Tom este salvatorul de neoprit, care face prăpăd printre inamicii tembeli, orbi și surzi, fără ca el să pățească vreo belea, poți să tragi în el, să-l rănești, să-i spargi dantura, n-are nici pe dracu`, după câteva minute este ca nou și pregătit să participe la Olimpiada de sprint. Dar între el și Bruce Willis este o diferență ca între Daniela Crudu și Katherine Hepburn sau între Florin Salam și Elvis Presley.
Astea fiind spuse, nu cred că SAS: Red notice merită pleiada de note de 1, alea-s date așa, de oftică pe Ruby Rose care are gura mare, dar filmul, pe cât de prost este, livrează acțiune cinstită, a la Gerard Butler. M-am distrat un pic mai bine decât la Without remorse pentru că filmul are câteva scene de confruntări armate bine puse în practică și chiar incitante. N-au ele nimic special, dar sunt cât de cât satisfăcătoare.
Unele efecte speciale sunt vai morții lor, dar mi-am dat seama unde a fost consumată cea mai mare parte a bugetului, pe o secvență explozivă total neașteptată la un asemenea film.
N-are nici măcar o picătură de originalitate în el, este o producție mai mult pentru TV decât pentru cinema, o acțiune din aia B-list la care te uiți pe ProTV într-o sâmbătă noaptea, când se eliberează programul de toate porcăriile de emisiuni concurs.
Nu știu cum l-au băgat în oală și pe Andy Serkis care pare picat de pe platourile de filmare de la Black panther, zici că interpretează același rol.
Vrea filmul să ne aburească subtil cu ceva îmbârligături, dar se complică prea mult, parcă toți cei implicați au față de agent dublu, așa că te aștepți la oricine să trădeze, de aceea nici surpriza nu a fost prea mare.
Nu-s de acord cu răutăcismele celor cu 1, sunt mai permisiv cu SAS: Red notice, dar nici nu pot să-i instalez mai mult de 5 conducte de gaz.

Trailer: