Scream 4

Pff, cine se aștepta să mai apară Scream 4 la 11 ani de la rateul numit Scream 3? Mai ales că actorii de bază au făcut gălăgie că-s sătui de franciza asta.

Ce este drept, nu-i de mirare că au acceptat să revină la rolurile din seria de filme care le-a adus celebritatea pe marile ecrane. Neve Campbell (Skyscraper) nu mai primise un rol serios în filme de 4 ani, Courtney Cox (Scream 2) înhățase ultimul rol în 2008 și ăla într-un film cu Adam Sandler, iar David Arquette (Once upon a time in Venice) săracul, el și așa juca și joacă numai în dude de filme.

Cum echipa de șoc s-a reîntregit cu Wes Craven la regie și Kevin Williamson la scenariu (după ce s-a dat lovit la Scream 3), iată că pornește o nouă producție cu Ghostface făcând ravagii în Woodsboro, orașul din care nu s-au cărăbănit personajele noastre, deși de trei ori au avut de înfruntat criminali nemiloși. Deh, casă, dulce casă.

După o decadă de liniște, Sidney își lansează propria carte, iar cuplul căsătorit Gale-Dewey are o viață de familie obișnuită și liniștită, ea retrăgându-se de sub lumina reflectoarelor, el devenind șeriful orașului.

Necazurile reîncep când un nou Ghostface își anunță prezența cu surle însângerate și trâmbițe zbierătoare, și ăsta având pata pusă tot pe Sidney, toate muștele ucigașe trag la ea.

Revin și referințele meta, unele mai reușite ca în Scream 3, și filmul ne povestește care-i șmecheria cu remake-urile, fix ceea ce se dorește a fi Scream 4, ba chiar face trimiteri către alte francize cu multe titluri în portofoliu, nu scapă de veșnica pomenire și un anume regizor (ups, proastă alegre de cuvinte, regizorul nu-i încă mort).

Filmul se bate cu pumnii-n piept chiar pe poster că la decadă nouă vin reguli noi, dar rămâne la stadiul de laudă nefondată pentru că Scream 4 urmează aceeași rețetă, fără prea multă inovație comparativ cu filmele din mileniul 2, ba chiar se dedă la un plagiat spumos din primele 2 pelicule.

Totuși, să nu fiu un asin de la cap la coadă, Scream 4 plusează la capitolul brutalitate, fapt îmbucurător pentru un ahtiat după sânge din abundență și spintecări abdominale așa cum sunt eu. Filmul este mai violent decât toate la un loc, de data asta căsăpitorii nu o ard cu eleganță în fluturarea cuțitelor, ci dau cu sete, dau mult, dau tăietor, de se iese cu mațul subțire la interval.

Atmosfera este una tensionată pentru că după atât amar de vreme în care liniștea a domnit, este greu de anticipat cine naiba s-a trezit cu chef de tranșat prostime când timp de 10 ani orașul a dormit în pace.

Din păcate, aici Scream 4 face aceeași eroare școlărească precum Scream 3 și prin anumite alegeri nefericite dă mult afară din casă și practic ne silabisește cine este în spatele măștii.

Sunt reluate scene întregi din primele filme, încă mă sâcâie ușile de sticlă cu încuietori, este ca și cum ai pune o centură de siguranță unui acvariu, nu are niciun sens, nu lipsesc erorile logice, de continuitate, lucruri specifice unei producții horror. Chiar dacă face mișto de asemenea clișee și se autopângărește, asta nu-l oprește pe Scream 4 să le uziteze agresiv.

Se simte că inspirația îl cam părăsește pe Wes Craven în scaunul regizoral, iar scenariul este mult prea familiar, una din problemele clasice ale oricărei francize care a avut la cârmă aceleași persoane pentru mai multe filme. La un moment dat își dă și muza demisia, plictisită de premisa repetitivă, adică fix ceea ce s-a întâmplat și cu franciza Scream.

Nu neg faptul că beleaua vine și de la mine, că am consumat 4 filme Scream în decurs de 2 zile. Una este să vezi Scream 4 la 11 ani de la Scream 3, alta este să îl vezi la o distanță de 2 ore. Poate tocmai ăsta este și motivul pentru care toate continuările nu s-au ridicat la nivelul lui Scream 1.

Eu aș fi tare curios să mi se explice, ca la copiii de grădiniță, care-s regulile alea noi, că eu nu le-am prins. În afară de grozăvia guițătoare a crimelor, Scream 4 n-a venit cu ceva nou.

Pe partea de actorie, filmul continuă buna tradiție a francizei de a aduce o sumedenie de nume cunoscute, pe lângă trio-ul de bază care a supraviețuit un sfert de secol în acest oraș blestemat, mi-au sărit în ochi Anna Paquin, Kristen Bell, Alison Brie. Da, știu, am reținut doar nume de actrițe, dar nah, moștenirea genetică și moda Hollywood-ului și-au lăsat amprenta asupra memoriei mele.

Și gata, mă pregătesc sufletește pentru al cincilea film, unul care ar trebui să fie complet diferit, primul fără Wes Craven în scaunul regizoral, Scream 4 fiind ultimul regizat de el, acesta decedând în 2015.

Hai că v-am lăsat, cică dă Sidney niște autografe pentru cartea ei și mă duc să-mi semneze 6 bucăți.

Așa, ca un mic clasament înainte de Scream 5, situația ar fi așa:

  1. Scream 1
  2. Scream 2
  3. Scream 4
  4. Scream 3

Oare unde se va clasa Scream 5? Or avea curajul să se ducă într-o direcție total neașteptată? Eu aș vrea ca unul din cei trei originali să fie criminalul. Dau un verdict, Gale+Dewey sunt criminalii. Dar cred că visez prea mult.

3 out of 5 stars (3 / 5)

Link IMDB

Link RottenTomatoes

About admin

Check Also

Wyrmwood: Apocalypse

Vă sună cunoscut numele de Wyrmwood: Apocalypse? Nu prea, nu? Este sequelul unui film australian …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.