Shoot `em up

admin 04/06/2021 Acțiune Leave a comment 1,105 Views

Înainte de John Wick și toate copiile ieftine, a fost Shoot `em up, un film de acțiune scurt, de doar 80 de minute, se pare cu mult înaintea timpurilor pentru că n-a avut același succes precum urmașii lui.

Clive „Morcoveață‟ Owen (Gemini man, Anon) este Smith, un personaj misterios care n-are nimic de făcut decât să aștepte autobuzul către cine știe ce destinație. Stă el liniștit pe banca din stație, molfăind pofticios la un morcov crud, când prin fața ochilor ageri îi trece o domniță destul de însărcinată și destul de urmărită de niște răufăcători care vor să-i testeze rezistența apei uterine.

Deși reticent să se bage-n scandal, că doar ce treabă are el cu problemele unor străini, fiecare să își vadă de ale lui, Smith nu poate rezista impulsului eroic care-i ciocăne la cerebel și nici inima nu vrea să lase o viitoare mamă să fie terfelită fatal de niște huidume înarmate, așa că Smith, cu parpalacul de piele-n vânt, se prăvălește mortal asupra celor care sunt pe punctul de a-i stinge lumina mămicii în devenire.

Ghinionul lui Smith este că s-a băgat peste cine nu trebuie, așa că pe urmele lui se lansează zeci de criminali antamați de Hertz (Paul Giamatti – Saving private Ryan, San Andreas), antagonistul din Shoot `em up care-l dorește neapărat mort.

Shoot `em up este atât un film de acțiune de excepție, cât și o parodie reușită care satirizează pleiada de producții în care de bază sunt împușcăturile.

Povestea este doar un simulacru de premisă, singurul ei scop fiind acela de a lega cât de cât coerent scenele în care Smith se dedă la fel și fel de giumbușlucuri răpăitoare de gloanțe pentru a menține în viață ființa pe care s-a găsit s-o protejeze din întâmplare.

Durata scurtă este justificată de lipsa unui dialog extins, vorbăria se rezumă la replici scurte, așa-zisele one-liners, glumițe înainte sau după o secvență încinsă de acțiune, de cele mai multe pline de aluzii sexuale de tot felul, dar câteva dintre ele extrem de inteligente.

Ca atare, nu se vorbește prea mult în Shoot `em up, dar se împușcă. Și se moare. Oho, se împușcă și se moare la greu, nici nu mai este nevoie de-o pandemie globală pentru rărirea populației, este nevoie doar de-un Smith supărat, rămas fără de morcovi, că se ocupă el singur de epurarea celor ce nu merită să trăiască.

Și nu este o producție obișnuită, în care unii și alții se împușcă în cel mai banal stil posibil, nu nene, aici secvențele sunt inventive, Smith are o minte brici când vine vorba să se adapteze unor condiții vitrege, zici că-i puradelul lui Jackie Chan, pentru că se folosește din plin de mediul înconjurător și de recuzita pe care o are la îndemână pentru a obține avantajul vital împotriva zecilor de hăndrălăi cretini care vin după el.

Ce să mai, este un deliciu maxim să-l auzi rostogolind vorbe de duh amuzante și pline de tâlc și să-l vezi găurind în fel și chip trupurile înarmate ce îi stau în cale.

Odată pornită acțiunea, ea nu se mai oprește decât în rare momente, fie pentru schimbarea peisajului, fie pentru ceva scene încinse de amor în care Smith trage din toate pozițiile în Donna (Monica Bellucci – Spectre, The Matrix reloaded), dar și în inamici. De fapt, nici măcar în scenele de sex acțiunea pistolară nu se oprește.

Într-adevăr, Shoot `em up este absurd prin lipsa lui de verosimilitudine, are câteva secvențe absolut ridicole din punct de vedere logic care te fac să râzi în hohote (atenție la șemineu).

Plus că nimănui nu i s-a rupt unghia de vreo continuitate, chiar la început Smith glisează pe o dâră de ulei de motor, dar imediat hainele lui sunt curate ca lacrima, asta ca un simplu exemplu.

Însă nici nu mai contează toate astea (nu prea mult) pentru că filmul este „cool as fuck‟, cum ar zice rusul supărat, acțiunea este meseriașă, exagerată, violentă, inovativă și incitantă, replicile sunt șmechere, libidinoase și amuzante, iar întregul film este un festin pentru ochi în ceea ce privește numărătoarea head-shot-urilor și a trupurilor secerate la pământ.

Și n-ai cum să nu te prinzi de evidenta trimitere către desenele animate cu Bugs Bunny și Elmer Fudd, de la Smith ronțăind în permanență la morcovi până chiar la replica: „What`s up, doc?‟, totul indică un live action al aventurilor celor două personaje animate.

Chiar dacă povestea nu are un rol foarte important în film, dacă stai să o diseci, este una destul de interesantă și năucitoare în momentul în care planul răufăcătorului este scos la lumină.

Din punct de vedere tehnic în mare parte este decent, singura lui problemă este o scenă de-a dreptul nebunească și originală, dar slab realizată din cauza constrângerilor bugetare care, pe cât de bengoasă este, pe atât de ridicol arată pe ecran.

Filmul este, așa cum trebuie să fie o asemenea producție, R pentru că are limbaj licențios, nuditate excitantă și multe, multe, multe mortăciuni umane.

Actoria nu mi-a stins lumina, personajele sunt unele insuficient dezvoltate, dar în cazul de față nici nu era nevoie, Clive Owen este preocupat mai mult să dea fatalități amărâților care-s mulți și n-au deloc țintă, Monica Bellucci este Monica Bellucci, iar răufăcătorul jucat de Paul Giamatti n-are nimic special, doar o permanentă figură mirată de cât de incompetenți îi sunt subalternii.

Mă uit pe IMDB și văd că i-am dat maxim când l-am văzut acum mai mult de un deceniu (deh, tinerețea). Eh, hai să nu exagerez, dar 9 morcovi tot voi înfuleca în onoarea lui Shoot `em up.